Ce se întâmplă cu porcul românesc? - 5 ore în urmă
Doliu în handbalul băimărean. S-a stins Nicolae Neșovici, unul dintre componenții generației de aur a Minaurului - 9 ore în urmă
CONSENSUS: Colonia Pictorilor din Baia Mare găzduiește un amplu dialog între 50 de artiști - 11 ore în urmă
S-a încheiat MMIFF 2026. Denisa Vraja, actrița din Sighet, a fost invitata ultimei seri - 11 ore în urmă
Un eveniment cu tradiție: Ce artiști vor urca pe scenă la cea de-a 55-a ediție a Târgului Cepelor de la Asuaju de Sus - 11 ore în urmă
Porțile tradiționale din Gorj și Maramureș, reunite într-un proiect care ajunge și la Sighetu Marmației - 12 ore în urmă
Mii de oameni au luat parte la prima ediție a evenimentului AgroMaramureș de la Mireșu Mare - 12 ore în urmă
La Rozavlea, pe malul Izei, a fost amenajat un drum nou de 3,6 kilometri - 14 ore în urmă
Schimbări pe strada Plugarilor din Baia Mare. Vor apărea noi locuri de parcare și indicatoare „Oprirea interzisă” - 15 ore în urmă
„Cupa Buzeștiului” a ajuns la cea de-a VI-a ediție - 16 ore în urmă
În patru decenii, ponderea vârstnicilor din Maramureș va crește cu 20%
Îmbătrânirea accelerată a populației a început să îi preocupe tot mai mult guvernanții români, care au fost avertizați din timp asupra consecințelor fenomenului demografic care afectează atât țara noastră, cât și restul Europei.
În România, în prezent sunt 111 vârstnici la 100 tineri sub 15 ani, iar în 2060 se estimează că vor fi 231 vârstnici la 100 tineri. Procesul de îmbătrânire demografică s-a intensificat la nivel teritorial, iar studiile recente au arătat că în următorii 40 de ani aproape 30% din populația țării va avea peste 65 de ani.
Cercetările efectuate de Institutul Național de Statistică au relevat că accentuarea îmbătrânirii populaţiei, însoţită de creşterea speranţei de viaţă a acesteia va determina schimbări structurale în cadrul populaţiei vârstnice prin apariţia unei noi grupe, şi anume ”cei mai vârstnici vârstnici”, reprezentând persoane de peste 80 de ani. În 2015, populaţia rezidentă de 80 de ani şi peste a reprezentat aproximativ un sfert din populaţia rezidentă vârstnică (826,1 mii persoane).
România se află în top 5 state membre UE (alături de Slovacia, Polonia, Letonia şi Slovenia) care vor cunoaşte cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei în următoarele decenii.
De exemplu, ponderea maramureșenilor de peste 65 de ani era de 15,5% din totalul populației județului în anul 2015, dar din estimările realizate a reieșit că în anul 2060 ponderea lor va fi de 35%.
Nevoia de servicii specializate pentru bunici
Pentru această categorie de populație va fi o mare nevoie de servicii specializate, după cum i-a informat președintele Asociației ASSOC, Florian Sălăjeanu, pe reprezentanții administrației publice locale din Maramureș, prezenți în 17 septembrie, la ședința Colegiului Prefectural.
Bâtrânețea chiar ar putea veni cu haine grele, dacă nu se vor lua măsuri eficiente, mai ales că se preconizează costuri care nu vor avea acoperirea corespunzătoare de la buget. Presiunea pe bugetul de pensii și pe cel de sănătate va crește considerabil, iar consecințele sociale ale îmbătrânirii vor accentua sentimentele de inutilitate şi izolare socială ale bătrânilor, falia dintre generații urmând să crească.
Președintele ASSOC a arătat că Maramureșul trebuie să se pregătească deja pentru îngrijirea “celor mai vârstnici vârstnici”, iar ca variante a prezentat finanțările care se acordă pentru serviciile sociale dedicate acestei categorii de populație.
În prezent, cei interesați pot accesa două finanțări, una fiind prin Programul de Interes Național (PIN) 2 -”Creșterea capacității serviciilor publice de asistență socială din unele unități administrativ-teritoriale”, iar alta prin POCU, cu titlul „Bunicii comunității”. În ambele cazuri se urmărește creșterea calității serviciilor sociale destinate vârstnicilor.
PIN 2 finanțează salariile asistenților sociali pentru o perioadă de maxim 24 de luni în 1.000 de unități administrative teritoriale, iar “Bunicii” acordă sprijin dezvoltării/ furnizării de servicii/ accesului la servicii integrate (de pildă, consiliere, servicii psiho-socio-medicale, măsuri de acompaniament etc.) în concordanţă cu nevoile specifice ale persoanelor vârstnice, inclusiv prin utilizarea de soluții inovatoare în furnizarea serviciilor de bază.














