Campionatul Național de rugby 7s juniori 1 se reia duminică la Lăpușel - 17 minute în urmă
Înotătorii de la CS Seini, rezultate promițătoare la Cupa Primăverii de la Otopeni - 27 minute în urmă
Acțiuni pentru siguranța călătorilor în transportul public din Baia Mare - 47 minute în urmă
Doi jucători excluși din lotul lui CS Minaur după înfrângerea de la Cluj. Alții sunt „în analiză” - 1 oră în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: Părinți și copii, educație și ascultare – Meditație duhovnicească la Duminica a patra din Postul Mare - 1 oră în urmă
Polițiști la minifotbal - 1 oră în urmă
Stagiu de pregătire pentru acordarea primului ajutor, dedicat personalului didactic din Poienile de sub Munte - 2 ore în urmă
Ziua Internațională a Francofoniei la Vișeu de Sus: elevii Liceului Teoretic „Bogdan-Vodă” au gătit preparate din bucătăria franceză - 2 ore în urmă
Înfrângere acasă pentru CSM Sighet, care însă nu îi afectează poziția în clasament - 2 ore în urmă
Expoziția „Magia Cristalelor – Flori de mină din Maramureș”, realizată în cadrul Muzeului de Mineralogie din Baia Mare, a fost vernisată în Foaierul Direcției pentru Cultură, Tineret și Sport Oltenița - 4 ore în urmă
40% dintre alimentele din UE ajung la gunoi
La nivel mondial, aproape o treime dintre alimente ajung la gunoi, iar în Uniunea Europeană (UE) 88 de milioane de tone de alimente sunt irosite, adică 40% din totalul alimentelor. Media anuală a risipei alimentare din UE este de 173 kg pe cap de locuitor.
În condițiile în care se aruncă atâtea alimente, 55 milioane de persoane nu își permit o masă de calitate o dată la două zile (conform situației din 2014), iar 25 de milioane de copii europeni sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială – relevă date din 2015. Mai mult, 25% dintre copiii de vârstă școlară din Europa sunt deja supraponderali sau obezi, obezitatea fiind în multe cazuri o consecință a malnutriției; adică a alimentației inadecvate, care nu conține nutrienții necesari pentru ca organismul să se mențină sănătos.
„Costul risipei alimentare este uriaș, pentru că el include cheltuielile implicate în producerea alimentelor – cu energia, apa, transportul, îngrășămintele etc. – dar și pe cele asociate: emisiile de carbon, poluarea apei, degradarea solului și a ecosistemelor” – a subliniat eurodeputatul Daciana Sârbu, vicepreședinta Comisiei de Mediu din Parlamentul European (PE). Ea a mai arătat că risipa alimentară stimulează supra-producția ce aduce mari câștiguri concernelor din domeniul alimentar. Însă, în timp, această tendință diminuează capacitatea solului agricol de a furniza hrana în viitor, în condițiile în care populatia globului e în permanentă creștere.
În această conjunctură, (PE) a adoptat un raport care propune măsuri pentru reducerea cu 50% a risipei alimentare până în 2030. În acest sens, PE a propus soluții pentru facilitarea donațiilor alimentare catre bănci de alimente, scurtarea lanțului de aprovizionare sau utilizarea alimentelor expirate pentru obținerea de energie de biomasă, dar și eliminarea confuziei legate de etichetele ce precizează termenele de expirare a produselor alimentare.















