Julia Sauter – cea mai bună performanță din istoria olimpică a României în proba feminină de patinaj artistic - 57 minute în urmă
Se caută ingineri la Dragomirești și Vișeu. Contracte pe perioadă nedeterminată - 1 oră în urmă
Adrenalină și peisaje spectaculoase: Borșa, transformată în platou de filmare pentru trilogia „URA” - 1 oră în urmă
Mai poate adevărul să ne convingă?? (foileton 1) - 1 oră în urmă
Programul liturgic în prima săptămână din Postul Paștilor la Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia - 2 ore în urmă
O elevă de la „Șincai” s-a calificat la etapa națională a concursului „Istorie și societate în dimensiune virtuală” - 2 ore în urmă
Deratizare cu magazinul plin. Serios? - 2 ore în urmă
20 februarie 1954, s-a născut Grigore Leșe - 4 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, vineri 20 februarie 2026 - 4 ore în urmă
ISU Maramureș a avut anul trecut o medie de 29 de intervenții pe zi - 14 ore în urmă
Se lucrează la noua stemă a comunei Giulești; Este inspirată din istoria unor familii nobiliare
Localitatea maramureșeană Giulești se numără printre cele mai vechi așezări din Maramureș. Atestată în anul 1317, dar întemeiată ceva mai devreme, a avut un trecut încărcat de istorie.
Încă din documentele emise în secolul al XIV-lea reiese cu certitudine că satul avea o familie nobiliară foarte însemnată, numita familie de Giulești, din care se vor trage ulterior mai multe familii ce au jucat un rol important în istoria satului și a întregului Maramureș (Rednic, Feier, Perșa, Tătar, Dragomir, Costea).
Fiind o localitate atât de veche și aparținând unor nobili importanți, satul avea biserică încă din secolul XIV-XV. Acesta a fost construită în 3 etape istorice, ultima cunoscută provenind de la începutul secolului al XVIII-lea, fundațiile ei fiind monument istoric (nr. 5567). A fost o biserică de piatră, tencuită în exterior și pictată în interior, căreia i s-a adăugat ulterior un turn-clopotniță pe latura de vest și 3 contraforturi.
„Biserica de piatră a satului, scoasă la iveală de arheologul Radu Popa în 1968, ne oferă și surpriza păstrării în cimitirul din jurul ei, pe niște schelete, a 9 inele nobiliare. Dintre acestea, 7 au fost folosite ca sigilii de identificare a actelor.
Sigiliile sunt interesante, fiind cele mai vechi reprezentări heraldice ale nobililor maramureșeni români, așa cum reiese din imaginile de mai jos.
Aceste inele se vor regăsi printre elementele heraldice ale stemei comunei noastre, la care lucrăm în prezent!” – anunță primarul Laurențiu Batin.
L.C.H.















