Municipiul Baia Mare avea, în perioada anilor comunismului, o viață bună. Existau fabrici și uzine, existau locuri unde băimărenii puteau să își petreacă timpul liber. Se mergea vara la strand, iarna la patinoar. Salariile erau bune, mai ales pentru cei care lucrau în industrie.
„Contrar părerii multora, nu era, de fapt, o uzină la care să se câștige mai mult. Adică, erau salarii puțin mai mari decât în industria ușoară, spre exemplu”, povestește Istvan L.
„Eu mi-am început cariera cu 1.200 lei pe lună, în anul în care eram stagiar. Am progresat la 1.500 lei, apoi, în fiecare an, am primit câte 50 sau 100 lei, astfel încât, în anii 70, când mi-am contractat apartamentul la bloc, a trebuit să plătesc o treime din salariul meu, adică 800 lei. În sectorul minier se câștiga foarte bine și știu că un șef de echipă câștiga și 10.000 lei pe lună. Eu am fost iginer și aveam 2.500 lei”, explică Istvan L.
Acesta recunoaște că în Baua Mare exista mediu poluat în acele vremuri, însă nu la proporțiile de care vorbea toată lumea. La îmbollnăvirea oamenilor, contribuia și regimul de viață pe care îl ducea. Spre exemplu, interlocutorul nostru a lucrat vreme de 35 de ani ca inginer la Combinatul Chimic și, explica el, este exemplul că Baia Mare nu era ala de poluat, el considerându-se un om sănătos.
C.Ț.
Material apărut și în proiectul „Baia Mare de altădată” (același autor)
