Luni, 8 iunie, de praznicul Sfânta Treime, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească în Altarul de Vară al Mănăstirii Breaza, Protopopiatul Lăpuş, cu ocazia hramului, în fruntea unui sobor de preoţi şi arhidiaconi. Credincioşii s-au aşezat distanţat unii de alţii, grupaţi râmânând doar membrii aceleiaşi familii.
PS Iustin a rostit un interesant şi cuprinzător cuvânt de învăţătură, în care s-a referit la „cinstirea lui Dumnezeu în Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt”.
„Şi pentru că Biserica lui Hristos este întemeiată de Fiul lui Dumnezeu pe dogma şi învăţătura Preasfintei Treimi, această rânduială sfântă ne-a fost descoperită de Dumnezeu în diferite feluri. Şi anume, Dumnezeu în Treime se arată în mod nedesluşit şi înfăţişează pluralitatea că nu este singur în Cerul cel Preasfânt.
„Mântuitorul este Unul din Sfânta Treime, Născut din Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria. Dacă Dumnezeu Tatăl este Creatorul Cerului şi al Pământului, aşa cum mărturisim noi în Simbolul de Credinţă, Hristos, Fiul lui Dumnezeu, este Mântuitorul lumii, salvatorul umanităţii. El este viaţa vieţii noastre. El ne-a dat Trupul şi Sângele Său ca să-L mâncăm şi să avem întru noi viaţă veşnică. Dumnezeu în Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, s-a descoperit mai desluşit în Noul Testament şi Fiul lui Dumnezeu a vorbit foarte, foarte direct cu Sfinţii Săi Apostoli despre ceea ce s-a întâmplat la Pogorârea Sfântului Duh, despre Duhul Care este Domnul de viaţă dătătorul şi Mângâietorul. Aşa L-a numit Mântuitorul pe Duhul cel Preasfânt: Mângâietorul.
El este Cel ce i-a inspirat pe prooroci şi i-a întărit, i-a transformat pe Apostoli din pescari în cărturari, din fricoşi în curajoşi, din neştiutori de carte i-a transformat în scriitori de cărţi ale Noului Testament. I-a transformat în mari organizatori ai Bisericii lui Hristos şi mărturisitori ai adevărului despre Iisus Hristos Mântuitorul lumii şi salvatorul umanităţii. Deci, i-a schimbat total Duhul lui Dumnezeu pe Sfinţii Apostoli. I-a îmbrăcat în putere. Şi acelaşi Duh al lui Dumnezeu, Care i-a inspirat pe Apostoli, este transmis şi nouă în Biserică tot în numele Preasfintei Treimi atunci când ne botezăm, pentru că Apostolii au primit poruncă de la Mântuitorul să meargă să vestească Evanghelia în toată lumea, să boteze în numele Sfintei Treimi, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh. Şi noi, când am intrat în Biserica lui Hristos, am intrat prin Taina Sfântului Botez, poarta prin care intrăm în creştinism şi devenim părtaşi Harului Duhului Sfânt şi a toată lucrarea Bisericii, care se transmite prin Sfintele Taine.
Duhul Sfânt ne transformă, Duhul Sfânt ne dă putere, Duhul Sfânt ne dă creştere, Duhul Sfânt ne dă lumină, Duhul Sfânt este cel ce face din oameni pământeşti oameni duhovniceşti sau cereşti. Duhul Sfânt lucrează ca în viaţa creştinului să se producă performanţă. El ne ajută să performăm, să creştem. Să devenim ceea ce Dumnezeu vrea, aşa cum ne-a creat, după chipul şi asemănarea Lui. Este un efort mare şi singuri nu am putea fără lucrarea Duhului Sfânt în viaţa noastră. Noi primim pecetea la botez. Arvuna. Suntem chemaţi să intrăm în Împărăţia lui Dumnezeu, dar dacă nu ne îmbrăcăm cu armele dreptăţii şi dacă nu ne însuşim veşmintele potrivite, nu vom putea intra în Împărăţie la cina Împăratului. Presupune efort, lucrare deosebită. Presupune păzirea credinţei, mărturisirea ei, însuşirea, mărturisirea şi păzirea ei. Să avem dreaptă mărturisire, dreaptă vieţuire şi dreaptă făptuire. Toate să fie după porunca lui Dumnezeu. Să ne rugăm lui Dumnezeu în Treime ca să ne dea lumină. Să dea lumină conducătorilor să ţină la popor. Să ne rugăm lui Dumnezeu în Treime ca să ţină la popor. Să dea viaţă curată şi mărturisitoare păstorilor, episcopilor, preoţilor, călugărilor ca să păstrăm România binecuvântată şi sfântă sub ocrotirea lui Dumnezeu”, a sfătuit Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin pe credincioşii prezenţi la hramul Mănăstirii Sfânta Treime.
Parastas pentru pr. prof. univ. dr. Florea Mureşanu
Întemeietorul Mănăstirii Breaza este pr. prof. univ. dr. Florea Mureşanu, fost protopop al Clujului, dar înlăturat de comunişti din Cluj şi trimis ca preot într-un capăt de ţară, la marginea eparhiei, în Suciu de Sus, o localitate mare, în jur de 1000 de familii, nu departe de poalele Ţibleşului. Dar nici aici nu este lăsat în linişte şi este arestat şi trimis la canal, ca deţinut politic, cu scopul de a-l extermina. La canal face promisiune lui Dumnezeu, că, dacă scapă cu viaţă, va ridica o mănăstire. Lucru care se şi întâmplă: în anul 1954 începe construcţia mănăstirii de lemn de sub Culmea Brezei, la confluenţa judeţelor Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Cluj. Mănăstirea, organizată ca schit de maici, care cuprindea o bisericuţă de lemn şi două chilii, a fost terminată în 1958.
Lume multă venea la mănăstire, unde Părintele le vorbea cu mult patos şi persuasivitate despre Evanghelia Mântuitorului, despre Sfânta Treime. Pentru gestul său de a construi o mănăstire în cea mai cumplită perioadă de distrugere a bisericilor şi mănăstirilor (să ne aducem aminte că peste un an, în toamna lui 1959, au fost închise mănăstirile şi călugării alungaţi prin decretul de tristă amintire), preotul Florea Mureşanu a fost arestat, în 1958, pentru a doua oară, şi condamnat la 25 ani de muncă silnică. Nu a mai rezistat chinurilor la care a fost supus şi a murit în închisoarea din Aiud în 1961. Se zice că după schingiuirile care l-au lăsat aproape fără viaţă, i-a fost spintecat abdomenul cu un cuţit, după care şi-a dat duhul în mâna lui Dumnezeu. Mănăstirea a fost transformată în staul de oi, apoi incendiată, împreună cu cărţile preotului erudit Florea Mureşanu.
Arhimandritul Gavriil Burzo, paroh în Suciu de Sus, care a făcut închisoare ca deţinut politic, din anul II de liceu, pentru că a întocmit un memoriu semnat de peste 400 de credincioşi din sat pentru eliberarea preotului Florea Mureşanu din a doua sa detenţie, după care au plâns la propriu la arestarea lui, s-a îngrijit, în 1990, de sfinţirea locului şi punerea pietrei de temelie pentru reclădirea bisericii Mănăstirii Breaza, iar în 1991 au început lucrările la noua biserică, construcţie de care s-a ocupat îndeaproape Părintele Arhimandrit Gavriil. Noua biserică a fost târnosită în 19 iunie 1990 de Înaltpreasfinţitul Justinian Arhiepiscopul şi Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, pe atunci Arhiereu-Vicar.
În memoria Părintelui Florea Mureşanu, după Sfânta Liturghie, un grup de preoţi a oficiat, ca de fiecare dată în ziua hramului, un parastas.
