Pe 7 mai 1987, România anunța oficial extragerea primelor cantități de țiței din Marea Neagră - 4 minute în urmă
Copii la întâlnire cu polițiștii, la Lăpușel - 2 ore în urmă
Restricții de circulație în Sighet pentru organizarea evenimentelor de celebrare a 700 de ani de atestare documentară - 2 ore în urmă
ISU Maramureș, la faza zonală a Competiției de descarcerare și acordare a primului ajutor calificat - 3 ore în urmă
A trecut la cele veșnice Ioan Dunca, ultimul deținut politic anticomunist din Maramureșul istoric - 3 ore în urmă
Cristi Chivu și Inter vor fi primiți de Papa Leon al XIV-lea la Vatican - 3 ore în urmă
Apel umanitar pentru tânăra băimăreancă Diana Rus, diagnosticată cu o boală gravă - 3 ore în urmă
Apel umanitar pentru tânăra băimăreancă Diana Rus, diagnosticată cu o boală gravă - 3 ore în urmă
Dorel Rohian, dirijorul Ansamblului Folcloric Studențesc „Mărțișorul”, maramureșean la origini, a fost aniversat la împlinirea a 70 de ani de viață - 4 ore în urmă
Tăuții Măgherăuș: Au început lucrările pentru amenajarea spațiului verde din zona Lac Hoșteze - 4 ore în urmă
Pe vremuri se făcea clacă la desfăcatul mălaiului; „Mergeau vecinii, rudenii, 6-8-10-12 persoane, mai tineri, mai bătrâni”
E toamnă, iar roadele încep să se culeagă. Pe vremuri, oamenii erau mai uniți, se ajutau mai mult unii pe alții și fiecare activitate din viața satului era un bun prilej pentru a socializa și pentru a sta mai mult cu semenii.
De exemplu, se făceau clăci la desfăcatul mălaiului.
„La fiecare casă era câte-o holdiță și să adunau sara la desfăcat. Mă ducea mama la desfăcat în vecini. Umblau de la una la alta în clacă. Erau clăci. Mergeau vecinii, rudenii, 6-8-10-12 persoane, mai tineri, mai bătrâni. Auzăm: Ia, cutare…are mălai de desfăcat, hai să merem, hai să ajutăm. Îl desfăca, îl purta în poduri cu coșurile, feciorii mai voinici, mai zdrăveni, cei mai slabi stăteau și desfăcau. În șuri să desfăca. Cei mai tineri, fete și feciori, erau mai pe la margini. Le băgau pe fete în pănușăi. Era distracție. Era frumos. Gazda pregătea mâncare. Ducea cucuruzii care erau încă în lapte și îi fierbea în oale mari. Mai fierbea gastane, că era vremea lor. Care avéu vie, făcéu on ptʾic de must. Era petrecere frumoasă după ce să găta de desfăcat. De îmbucat, făceau cozonac cu nucă că erau nucile în pârgă, erau coapte pă vremea ceie și să făceau cozonaci în cuptor.
Auzăm horile bătrânilor cântându-le și le-am învățat, am mai prins din ele.
Mândru să vede de lună
Hei, la omu cu voie bună.
La omu cu supărare
Hei, nu să vede nici de soare.
Cucuruz cu frunza-n sus
Hei, țucu-i otʾii cui te-o pus
Că te-o pus cu patru boi
Hei, țucu-ți otʾii amândoi”, din Memoria Ethnologica nr. 80-81, Colecția Maria Mirela Poduț.
L.C.H.
Foto: Costas Dumitrescu














