A fost hramul de iarnă al Mănăstirii Moisei - 5 ore în urmă
„Vino și vezi”, la Colonia Pictorilor - 5 ore în urmă
Maia Sandu a fost nominalizată pentru Premiul Nobel pentru Pace 2026 - 5 ore în urmă
CS Minaur încearcă să-și întărească apărarea cu un fundaș de 18 ani - 6 ore în urmă
Hollósy Simon (1857–1918), părintele fondator al Școlii băimărene de pictură - 7 ore în urmă
Trei nominalizări pentru “Tricolorul lunii ianuarie” - 7 ore în urmă
„Easy Step Aerobic”: ateliere de aerobic pentru copii la Centrul Cultural START din Târgu Lăpuș - 8 ore în urmă
Proiectul „Fast Heroes”: prima activitate a reunit școlarii de la Liceul Tehnologic „Traian Vuia” Tăuții Măgherăuș la Biblioteca Orășenească Tăuții Măgherăuș - 8 ore în urmă
Calendarul colectării deșeurilor textile în Baia Mare - 9 ore în urmă
Momentele muzicale și poetice desfășurate la Centrul CASPEV din Baia Mare au stârnit emoție și bucurie celor prezenți - 9 ore în urmă
Opalul alb de la Băiuț
În anul 1804 filozoful de origine poloneză Dr. Joseph Redemt Zappe publică un lexicon de mineralogie unde descrie opalul alb denumit și Cacholong, o denumire slavă a mineralului care înseamnă ,,piatră frumoasă”. Opalul alb era cunoscut atunci în Rusia și India fiind considerat ca o piatră foarte prețioasă folosită de bijutieri.
În limba sanscrită opalul alb înseamnă chiar ,,piatră prețioasă”.
Mai târziu în anul 1817 tot un profesor de filozofie și teologie , Dr, Christian Andreas Zipser, și el pasionat de mineralogie descrie câteva minerale mai deosebite care s-au descoperit între timp în Europa, într-un ghid despre mineralogie.

Din zona noastră amintește de tipurile de calcedonie din zona Trestia, precum și alte minerale din zona Cavnic-Băiuț-Poiana Botizii.
,,Frișca de pe tort” o constitue descoperirea opalului alb în zona Băiuț. Cercetătorul insistă asupra veridicității descoperirii făcând studii comparative între acest mineral și calcedonia albă din zona Cavnic-Bloaja sau ,,cuarțul lăptos” întâlnit tot la Băiuț.

Descoperirea face vâlvă între pasionații de minerale, colecționari și mai ales bijutierii europeni care pornesc în căutarea prețioasei pietre.
Doctorul Zipser nelăsând nici un indiciu unde anume s-ar găsi prețiosul mineral, căutătorii merg pe urmele pomenite de el ca și zone studiate și anume , Valea Strâmbului, Valea Cizma și Pârâul Alb poate chiar aluzie la frumosul opal.


Cu trecerea timpului și îmbunătățirea rețelelor de comunicație și transport, opalul alb se importă la ora actuală în proporție de 97% din Australia unde se găsește în cantități mari.
Opalului alb i se atribuie puteri magice, fiind folosite și astăzi de către șamanii din zona Siberiei în ritualuri de magie. Folosirea ei în practici de magie a fost utilizată și în Evul Mediu în zona Europei.
Litoterapia (terapia cu pietre) , chiar dacă nu este recunoscută oficial ca și știință câștigă în ziua de astăzi tot mai mulți adepți care practică medicina complementară.
Așadar opalul alb se folosește în terapii pentru ameliorarea stărilor depresive prin amplificarea stărilor pozitive ca și iubirea, bucuria sau înțelegerea. Ar ajuta chiar și la ameliorarea diferitelor afecțiunui ale ochilor, pielii, al bolii Parkinson. Are de asemenea un puternic efect afrodisiac mai fiind numită și piatra iubirii.
Desigur toate acestea trebuie privite într-o cheie mai mult sau mai puțin subiectivă.
Dar frumusețea poveștii Opalului alb de la Băiuț se poate transforma într-o invitație de a vizita aceste locuri și de ce nu, de a găsi prețioasa piatra albă care îmbină atât de armonios misterul cu frumosul.
Băiuț – La capătul lumii – Locul unui nou început !
Walter ÜBELHART
Citește și















