Noaptea Muzeelor la Sate, ruta din Maramureș: Cele 9 muzee înscrise în programul național și prezentarea lor; Vezi orarul manifestărilor la fiecare

Noaptea Muzeelor la Sate, ruta din Maramureș: Cele 9 muzee înscrise în programul național și prezentarea lor; Vezi orarul manifestărilor la fiecare

Prima ediție a ”Nopții Muzeelor la Sate” va avea loc în 2 septembrie, iar desfășurătorul evenimentului va păstra logica de promovare și de reprezentare a Nopții Muzeelor.

Rețeaua Națională a Muzeelor din România oferă o nouă marcă culturală, derivată din cea clasică a Nopții Muzeelor, pe care a numit-o Noaptea Muzeelor la Sate sau Nocturna Muzeală Rurală.

În Maramureș, 9 obiective turistice s-au înscris și vor putea fi vizitate. Acestea sunt:
-Al 7-lea Hambar, Oarța de Jos, orar de vizitare: 15.30 – 23.00
-Ansamblul Muzeal și Monumental ”Dr. Vasile Lucaciu”, Șișești, orar de vizitare: 18.00 – 23.00
-Biserica de lemn ”Zămislirea Sfintei Ana” din Coruia, orar de vizitare: 10.00 – 18.00
-Biserica de lemn ”Sfinții Arhangheli Mihai și Gavril” din Culcea, orar de vizitare: 10.00 – 18.00
-Biserica de lemn ”Adormirea Maicii Domnului” din Săcălășeni, orar de vizitare: 10.00 – 18.00
-Casa Martirilor de la Moisei, orar de vizitare: 18.00 – 23.00
-Casa Memorială ”Dr. Ilie Lazăr” din Giulești, orar de vizitare: 18.00 – 22.00
-Casa Memorială ”George Pop de Băsești” din Băsești, orar de vizitare: 18.00 – 23.30
-Casa Memorială ”Stan Ioan Pătraș” din Săpânța, orar de vizitare: 18.00 – 22.00

Povestea celor 9 obiective

Al 7-lea Hambar, Oarța de Jos – Al 7-lea Hambar a fost la început doar o șură, o poiată. Asta până să ajungă acolo Luiza și Sergiu. Apoi a devenit un loc al celor 7 arte frumoase, care și-a deschis porțile pentru acei oameni frumoși care au putut să audă chemarea. Acei oameni frumoși care au putut și au vrut să schimbe două zile obișnuite, în două zile cu har, atât cât a ținut primul festival organizat de Asociația Corbu.

Ansamblul Muzeal și Monumental ”Dr. Vasile Lucaciu”, Șișești – Ansamblul muzeal evocă personalitatea lui Vasile Lucaciu, supranumit Leul de la Şişeşti (1852 – 1922), cunoscut luptător pentru drepturile românilor din Transilvania. Vasile Lucaciu şi familia sa au locuit aici aproape 30 ani. Ansamblul este alcătuit din: casa parohială (secolul al XVIII-lea), şcoala (1905), Biserica Sfintei Uniri a Tuturor Românilor (1890) cu mormântul lui Vasile Lucaciu, Locul de adunare, Izvorul Maicii Românilor de la Siseşti, coloanele de piatră pentru statuile lui Traian şi Decebal, altarul vechii biserici de lemn, biblioteca familiei Lucaciu.

Biserica de lemn ”Zămislirea Sfintei Ana” din Coruia – Biserica va putea fi vizitată în timpul programului stabilit, atât la interior, cât și la exterior (cimitirul, clopotnița, stejarul secular). Biserica de lemn din Coruia, cu hramul „Zămislirea Sfintei Ana”, a fost construită, după toate documentele, în anul 1794, însă după noile cercetări efectuate de istoricul George Cadar și deslușirea unor inscripții runice, s-a descoperit ca data construcției anul 1444, 1794 fiind doar anul strămutării ei din locul numit Pindar. Biserica de lemn din Coruia a fost supusă unor lucrări de restaurare în perioada 2007-2010 și inclusă ulterior în categoria Monumentelor Istorice de Importanță majoră, de categoria A, având codul de identificare LMI MM-II-a-A-04553.

Biserica de lemn ”Sfinții Arhangheli Mihai și Gavril” din Culcea – Biserica va putea fi vizitată în timpul programului stabilit, atât la exterior, cât și la interior. Biserica de lemn din Culcea are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și figurează pe lista monumentelor istorice, cod LMI MM-II-m-A-04561. Este situată pe un deal, în centrul satului, lângă căminul cultural din localitate, în apropierea noii biserici. Este vechea biserică Greco-catolică care datează din anul 1720. Ce o face deosebită un element întâlnit mai rar, respectiv stâlpii trigemănari situați de o parte și de alta a pridvorului, dar și la mijloc (există patru perechi de stâlpi trigemănari).

Biserica de lemn ”Adormirea Maicii Domnului” din Săcălășeni – Biserica va putea fi vizitată în timpul programului stabilit, atât la exterior, cât și la interior. Biserica de lemn din Săcălășeni, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, figurează pe lista monumentelor istorice, cod LMI MM-II-m-A-04630. Biserica este situată în mijlocul unui cimitir vechi, la doar un kilometru de șoseaua principală, între două ulițe, pe o ridicătură din lunca Lăpușului. Datează, potivit tradiției, din anul 1442 și a fost reconstruită în secolul al XVIII-lea, după cum ne dezvăluie inscripția de sub balconul unde era corul bisericii și pare să fi preluat principiile și tehnicile bisericilor din Țara Maramureșului construite după raidul tătăr de la 1717.

Casa Martirilor de la Moisei – Casa-muzeu se află la ieşirea din Moisei spre Borşa. Aici au fost ucişi de către trupele maghiare în retragere, la 14 octombrie 1944, 39 de ţărani români şi 3 evrei din judeţele Mureş, Cluj şi Maramureş, fără nici o altă vină decât aceea că voiau să ajungă acasă la familiile lor. Victimele făceau parte din detaşamentele de muncă forţată. Românii şi cei 3 evrei au fost forţaţi să intre în case şi apoi au fost împuşcaţi prin ferestrele locuinţelor, pe motivul că ar fi fost partizani şi că ar fi obstrucţionat retragerea. Cadavrele victimelor au fost îngropate după două săptămâni şi deasupra gropii a fost ridicată o troiţă de lemn, înlocuită mai târziu de un ansamblu monumental al sculptorului Vida Géza (1913 – 1980), format din 12 figuri de piatră aşezate în cerc, două cu chipuri omeneşti şi celelalte zece purtând măşti tradiţionale maramureşene. Sunt expuse obiecte personale şi fotografii ale victimelor.

Casa Memorială ”Dr. Ilie Lazăr” din Giulești – Localitatea Giulești este o comună frumoasă aşezată pe Valea Marei, situată la 16 km de Sighetul Marmaţiei si 49 km de Baia Mare. Giulești este una dintre cele mai vechi localități din Maramureș. Pentru importanța sa istorică, Giuleștiul a fost cercetat de Ioan Mihalyi de Apsa, Nicolae Iorga (care a descoperit aici cea mai veche „matrica” – registru de stare civilă – care cuprinde date privind căsătoriile, natalitatea, morţii s. a.), dar şi arheologul Radu Popa care a săpat ruinele fostei biserici şi a dat la iveală vestigii de mare importanţă pentru trecutul medieval românesc al Maramureşului. Giuleştiul este satul în care au trăit de-a lungul secolelor mari personalităţi, printre care şi Ilie Lazăr, fruntaş politic din perioada interbelică, cel care a organizat plecarea maramureşenilor delegaţi cu credenţional la Alba Iulia pentru a semna unirea Maramureşului pentru totdeauna cu ţara. Ilie Lazăr s-a născut în ziua de joi, 12 decembrie 1895, în casa familiei avocatului Andrei Lazăr şi Ana (născută Ivaşcu, din Apşa de Jos), în comuna maramureșeană Giuleşti, pe Valea Marei. Ilie Lazăr a avut o amplă și tumultuoasă implicare în evenimentele unirii Basarabiei cu Țara mamă, dar și a Maramureșului și Transilvaniei la 1 Decembrie 1918, cât și în evenimentele consolidării Marii Uniri. Va participa intens la organizarea gărzilor naționale și a sfaturilor naționale sătești. În perioada interbelică a fost unul dintre cei mai remarcabili fruntași ai Partidului Național Țărănesc, cu activitate atât în Maramureș cât și la nivel național, activitate care i-a adus repercusiuni în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial și în perioada regimului comunist. A fost întemnițat în 1947 și eliberat abia în 1964. A trăit restul zilelor în Cluj Napoca, într-un bloc din cartierul Gheorgheni, până în noiembrie 1976, unde s-a stins la vârsta de 81 de ani. Casa memorială „Ilie Lazăr” este un monument de arhitectură tradiţională, specifică caselor nemeșești/ boierești. Casa intră în patrimoniul Muzeului Maramureșului la sfârșitul anului 1969, fiind înregistrată cu nr. inv. 1949 la 30 decembrie 1969. Casa a fost construită în anul 1826 și a aparținut protopopului greco-catolic Vasile Mihalyi, după cum atestă inscripţia în limba latină, sculptată pe meştergrinda acesteia: „Casa aceasta a fost construită de către Basiliu Mihalyi, paroh al Şugătagului, vadiacon de Cosău, reprezentant pentru al cincilea consistoriu vicarial şi asesor judiciar (sede judiciaria)”. Pe spatele meştergrinzii se află săpată în lemn o altă inscripţie cu conţinutul: „urmaş Lazăr”. Casa este datată dendrocronologic 1822/1823. În această casă, la invitația marelui patriot Ilie Lazăr, la 28 noiembrie 1918 s-au adunat delegațiile maramureşene pentru a pleca în Alba Iulia, unde la 1 Decembrie 1918 se va semna pentru vecie unirea Maramureşului cu Ţara mamă. Casa este conservată şi restaurată in situ. Casa păstrează și o parte din obiectele aparținând familiei Lazăr aflate în interiorul locuinței în momentul achiziționării. Evenimentul dedicat Nopții Muzeelor la Sate se dorește a fi o întâlnire a membrilor comunității rurale a localității Giulești, care să contribuie la cunoașterea unor realități din viața marelui om politic Ilie Lazăr vis-a-vis de personalitatea sa, legătura cu oamenii satului, implicarea sa în viața comunității.

Casa Memorială ”George Pop de Băsești” din Băsești – Casa memorială este organizată în conacul care a aparţinut marelui om politic, descendent al unei familii nobiliare. Casa a fost construită în anii 1885 – 1890, constituind timp de trei decenii un loc de întâlnire a multor personalităţi transilvănene: dr. Vasile Lucaciu, Vasile Goldiş, Ion Raţiu, Teodor Mihali şi alţii. Până în 1940 casa a fost locuită de fiica sa, Elena Pop Longin (1860-1940), cunoscută militantă feministă, şi de soţul ei, Francisc Hossu Longin. Naţionalizată în 1948, a servit ca sediu CAP şi magazie de cereale. În perioada 1970-1976 s-au executat lucrări de reabilitare, organizarea muzeului făcându-se în etape. Sunt valorificate expoziţional piese originale cu caracter istoric şi memorial aparţinând lui George Pop de Băseşti (1835-1919), fruntaş al luptei pentru unirea Transilvaniei cu România, preşedintele Partidului Naţional Român şi al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia (1 Decembrie 1918).

Casa Memorială ”Stan Ioan Pătraș” din Săpânța – Localitatea Săpânța este cunoscută, în cea mai mare parte, prin Cimitirul Vesel, rodul imaginaţiei şi muncii unui om fără carte, dar cu multă înţelegere despre oameni. O vizită acolo este o experienţă unică. Ideea unui asemenea spațiu i-a venit lui Stan Ioan Pătraş, care a crezut în talentul lui şi a dat naştere unui loc care astăzi face România cunoscută peste tot. Stan Ioan Pătraş a sculptat primele cruci cu mult înainte de a scrie și versurile care să le însoțească. Abia în anul 1935, Stan Ioan Pătraș a început să-și îmbogățească lucrările cu epitafuri. Ca să înțelegem mai bine cum a luat naștere Cimitirul Vesel, trebuie întâi să poposim la Casa Memorială „Stan Ioan Pătraș”, locul unde s-a creat această poveste care face înconjurul lumii și este cunoscută de toți. Casa memorială a aparţinut meşterului Stan Ion Pătraş, renumit pentru crucile sculptate şi pictate în cimitirul din Săpânţa. Interiorul este amenajat în spiritul tradiţiei locale. Sunt expuse zeci de sculpturi în basorelief pictate, specifice creaţiei artistului. În curte se păstrează atelierul său, în care urmaşii îi continuă meşteşugul. Comunitatea locală își aduce aminte de Stan Ioan Pătraș ca de un om bun, cu frica lui Dumnezeu, dar și plin de viață. Cel care i-a urmat a fost Dumitru Pop-Tincu, care a stat pe lângă Stan Ioan Pătraș timp de nouă ani. Așa a învățat meserie de la el. Apoi, în anul 1977, când Pătraș a murit, Pop i-a preluat meșteșugul. În anul 2021, Dumitru Pop-Tincu a primit titlul onorific de Tezaur Uman Viu decernat de Ministerul Culturii prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. La puțin timp, s-a stins din viață, iar cel care îl urmează este ginerele acestuia, Stan Ioan Pătraș, un strănepot de frate al creatorului Cimitirului Vesel. În cadrul evenimentului dedicat Nopții Muzeelor la Sate vor avea loc ateliere de storytelling – povești despre Stan Ioan Pătraș, și ateliere de sculptură realizate de continuatorul acestuia.

C.Ț.

Foto deschidere – Alexandru Chira / Ansamblul Vasile Lucaciu Șișești

Foto galerie – Noaptea muzeelor la sate