Maramureșul, tărâm al tradițiilor autentice și al unui peisaj cultural unic, devine din nou un punct de referință în promovarea patrimoniului comun al Euroregiunii Carpați. Începând cu 1 ianuarie 2025, acest colț de Românie este gazda implementării unui proiect ambițios, intitulat Îmbunătățirea vizibilității patrimoniului cultural comun prin Ruta Culturală Carpatică – HICART II. Alături de regiunea Ivano-Frankivsk din Ucraina, Maramureșul va beneficia de o inițiativă transfrontalieră ce își propune să valorifice și să sporească vizibilitatea moștenirii sale culturale și istorice.
Un proiect pentru patrimoniu și turism
Proiectul HICART II este implementat de Fundația Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii Maramureș (România), în parteneriat cu ONG-ul Asociația de Dezvoltare Economică din Ivano-Frankivsk (AEDIF) și Universitatea Tehnică Națională de Petrol și Gaze Ivano-Frankivsk (Ucraina). Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în cadrul Programului Interreg VI-A NEXT Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2021-2027, inițiativa își propune să consolideze legăturile culturale dintre cele două regiuni.
Prin acest proiect, Maramureșul își reafirmă statutul de bastion al culturii și tradițiilor românești, punând în valoare elemente distincte precum bisericile de lemn, meșteșugurile populare, portul tradițional și obiceiurile păstrate nealterate de-a lungul secolelor.
Obiectivele și impactul proiectului
HICART II își propune să sprijine conservarea și promovarea culturii locale prin mai multe direcții de acțiune:
Creșterea gradului de conștientizare asupra importanței Rutei Culturale Carpatice;
Atragerea unui număr mai mare de turiști în zonele vizate;
Stimularea investițiilor în siturile culturale și istorice;
Crearea unor condiții mai bune pentru dezvoltarea turismului sustenabil;
Consolidarea cooperării regionale între România și Ucraina.
Acest proiect va contribui la o mai bună vizibilitate a bogăției culturale a Maramureșului, transformându-l într-un punct de referință pe harta turistică a Europei Centrale și de Est.
Vasile Petrovan
