Adi Hădean, băimăreanul care a dus gustul de acasă în toată România - 8 ore în urmă
Sărbătorile Zăpezii au adus distracție maximă la Izvoare Resort - 9 ore în urmă
Credință și solidaritate: Deți Iuga organizează două concerte caritabile de pricesne la Cluj-Napoca și Baia Mare - 9 ore în urmă
După mai bine de 50 de ani, oamenii se întorc spre Lună și nu e o poveste de film - 10 ore în urmă
Nota 1 pentru tema de acasă, sau cum schimbă AI regulile în școli - 12 ore în urmă
De ce tot mai multe țări aleg taxele mai mici - 13 ore în urmă
Carlos Alcaraz îl învinge pe Novak Djokovic și câștigă primul titlu la Australian Open - 13 ore în urmă
Lucrare pastorală, culturală și filantropică: Bilanțul Episcopiei Maramureșului și Sătmarului pe anul 2025 - 13 ore în urmă
Solidaritate prin artă la Târgu Lăpuș: Ateliere caritabile de confecționat mărțișoare pentru sprijinirea unui copil cu sindrom Down - 14 ore în urmă
Băimărenii cu dizabilități vor primi compensații de până la 500 de lei pentru plata impozitelor - 15 ore în urmă
Legea care contrazice „tradiția” de a aprinde resturi vegetale în grădini
În fiecare an, în această perioadă, la țară are loc un adevărat „ritual” de curățare a grădinilor. Iarba uscată și resturile vegetale sunt adunate și, conform vechilor obicieuri, sunt aprinse. Legea s-a schimbat, iar acest lucru este interzis acum. Însă în Maramureș există adevărate ritualuri de a aprinde focuri în grădină, primăvara. Se spune că fumul va face pomii să aibă rod bogat. Astfel, pe 25 martie, de sărbătoarea „Bunavestire”, toată lumea, gospodinele aprindeau un foc în grădină, conform tradiției.
„Un ritual oficiat şi astăzi la Blagoveştenie este aprinderea de focuri rituale. Sătenii se scoală cu noaptea-n cap să facă focuri în grădină pentru a feri pomii de îngheţ şi să fie ferită casa de gângănii (dăunători)”, explică etnologul Pamfil Bilțiu.
Dacă pentru bătrâni este greu să renunțe la acest obicei, pentru cei mai tineri nu este deloc dificil. Mai mult, în unele sate din Maramureș, Primăria a distribuit cutii speciale pentru compost, astfel că toate resturile vegetale pot fi transformate în îngrășămînt natural.
Îngrășământ natural din resturi vegetale
Raluca Botiz s-a mutat de curând la țară, în comuna Groși, în apropiere de Baia Mare. Ea spune că, deși nu are multă grădină, preferă să folosească în mod practic resturile vegetale. „Noi stăm numai de un an aici, nu facem agricultură, dar o cutie am (de compost, n.r.). Iarba adunată o pun în cutie și se transformă în compost”, spune ea.
„Nici nu știam că există lege în sensul ăsta, dar am mai auzit că toate resturile de la vegetale, fructe, legume, iarba pe care o adunăm după ce tundem gazonul, poate fi utilizată ca ângrășămînt. Așa că o punem acolo în lada aia de la primărie, care e concepută în așa fel încât resturile care sunt puse deasupra, după ce stau o vreme acolo, pot fi scoase pe dedesubt, după ce s-au transformat în îngrășământ
care e foarte bun pentru fertilizarea pământului”, spune ea. „E un îngrășământ natural, nu e nimic chimic”, completează tânăra.
Chiar dacă nu face agricultură, are câteva straturi înălțate unde anul trecut a cultivat căpșuni. „Anul ăsta ne-am pregătit, am zis că punem ceapă verde și o să folosim compostul”, mai spune ea.
27 de incendii din februarie până acum
Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență (ISU) Maramureș arată că în Maramurșe au fost în acest sezon 27 de solicitări pentru a iinerveni în cazul unor incendii de vegetație uscată, scăpate de sub control, care au afectat 236 hectare de teren.
„Vă reamintim faptul că este interzisă arderea miriștilor, vegetației uscate și a resturilor vegetale, indiferent de forma de proprietate a terenului.
Nerespectarea prevederilor legale privind interzicerea arderii vegetaţiei ierboase constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei, pentru persoane fizice şi de la 50.000 lei la 100.000 lei pentru persoanele juridice”, spune Adriana Șanta, purtător de cuvânt al ISU Maramureș.
De asemenea, pompierii mai recomandă ca la arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în cadrul gospodăriilor să se evite cu orice preț utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu, pe timp de vânt, caniculă sau secetă, la distanţe mai mici de 10 m faţă de materiale sau substanţe combustibile, construcții sau fond forestier (casă, şură, depozit de cereale, pădure) etc.
















2 Comentarii în această postare
uca
Tradiția focurilor în Grădini și curți se refera la distrugerea germenilor de malarie și insectelor dăunătoare ce proliferează în umiditate și gunoaie .Dimpotrivă,cenușa rezultată din arderea frunzelor putrede, constituie excelent aport de vitamine și îngrășământ vegetal..pe când compost fără aceasta cenușă devine sursa de boli .
Vali
Ho!…cum, să ardem gângănii? Să nu mai dau cu insecticide? și ALTE cele CHIMICE: care ne distug viața!!!