Pe 16 iunie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (cea mai importantă instanță din România) a luat o decizie clară: ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA) pot face anchete penale doar în cazuri de corupție și doar când e vorba de angajați din Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Asta înseamnă polițiști, jandarmi sau alți funcționari din minister.
Până acum, în mai multe locuri din țară, unii procurori foloseau ofițerii DGA în tot felul de dosare, chiar și atunci când nu era vorba de corupție sau când faptele erau comise de persoane care nu aveau legătură cu Ministerul de Interne. Înalta Curte a spus că această practică este greșită și nu respectă legea.
Ce s-a întâmplat mai exact?
Procurorii se bazau pe un articol din Codul de procedură penală care spune că pot delega anchete altor instituții. Dar nu specifică exact în ce cazuri. Așa că s-a ajuns ca DGA să fie folosită în afara rolului ei legal. Însă Curtea a spus clar că nu se poate trece peste legea principală, doar pentru că un regulament intern permite asta.
Ce spun avocații?
Avocații Radu Chiriță, Cosmin-Daniel Bulea și Ștefan Alexandru, care au apărat un client într-un caz asemănător, au arătat că, în trecut, s-a mai încercat extinderea atribuțiilor DGA printr-o ordonanță, dar Parlamentul a respins acea tentativă. Deci, e clar că legea vrea ca DGA să rămână o structură specializată, care investighează doar corupția din MAI.
De ce este importantă această decizie?
Pentru că ea oprește o practică greșită. Dacă un ofițer care nu are voie prin lege să facă o anchetă o face totuși, procesul poate fi anulat. Deci este o problemă serioasă. Înalta Curte a spus că legalitatea trebuie respectată, iar nicio delegare nu poate trece peste limitele stabilite de lege.
Această decizie, cunoscută ca Decizia nr. 8 din 16 iunie 2025, este obligatorie pentru toate instanțele din România. De acum înainte, niciun procuror nu mai poate folosi DGA în alte dosare decât cele care vizează corupția din Ministerul de Interne.
Vasile Petrovan
