Elena-Simina Tănăsescu, judecătoare a Curții Constituționale, a fost aleasă duminică, 13 iulie 2025, ca nouă președintă a CCR, prin vot secret în plen și cu majoritate de voturi. Ea va îndeplini această funcție pentru următorii trei ani, succedându-l pe Marian Enache. Tănăsescu devine astfel prima femeie care conduce Curtea Constituțională de la înființarea sa, în 1992.
Nominalizată în 2019 de președintele Klaus Iohannis pentru un mandat de judecător al CCR, Elena-Simina Tănăsescu s-a remarcat anterior prin activitatea sa ca și consilier prezidențial pentru reformă instituțională (2015–2018), prin mandatul său de reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii și prin participarea în diverse organisme europene. De asemenea, este profesor de drept constituțional și european la Universitatea din București și a susținut cursuri la universități de prestigiu din Europa și America Latină.
Alegerea ei a fost influențată de depunerea jurământului, în aceeași zi, a trei noi judecători – Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Dragoș – la Palatul Cotroceni. În prealabil, circuitele politice avansaseră două nume ca posibile favorite pentru președinția CCR: Mihaela Ciochină, susținută de Nicușor Dan, și Laura Scântei, sprijinită de premierul Ilie Bolojan.
CV-ul Elenei-Simina Tănăsescu reflectă o formare academică solidă: a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1991, a obținut doctoratul în drept constituțional la Universitatea Aix-Marseille III în 1997, a finalizat apoi studii postdoctorale la Universitatea din București în 2011 și a primit abilitarea de a coordona doctorate la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne în 2015. În prezent, derulează proiecte de cercetare finanțate de Comisia Europeană, Agenția pentru Drepturi Fundamentale și Consiliul Europei. Pe plan profesional, a fost distinsă cu premiile „Andrei Rădulescu” și „Hannibal Teodorescu” ale Uniunii Juriștilor din România, iar Republica Franceză i-a conferit Legiunea de Onoare și Ordinul Național pentru Merit, ambele în grad de Cavaler.
Cu toate acestea, în cariera Siminei Tănăsescu există și un episod controversat care a avut loc în iunie 2018, pe când ocupa funcția de consilier prezidențial. Ea a fost acuzată că ar fi făcut presiuni asupra judecătorului CCR Petre Lăzăroiu, după ce i-ar fi transmis, în cadrul unei întâlniri, că există o solicitare din partea unui ONG privind revocarea sa din funcție. Lăzăroiu a susținut public că Tănăsescu i-a spus că are „o sarcină ingrată” de a-i transmite acest mesaj, ceea ce a generat un scandal public și o sesizare către Administrația Prezidențială. În urma controversei, Tănăsescu și-a dat demisia, precizând însă că discuția nu a avut loc în numele instituției prezidențiale.
În chestiuni care privesc domeniul urbanistic și imobiliar, în luna aprilie a anului 2025, Elena-Simina Tănăsescu s-a aflat în minoritate împotriva Deciziei Curții Constituționale din 9 aprilie 2025 prin care s-a statuat că anularea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) nu mai conduce automat la anularea autorizațiilor de construire emise în baza acestuia. Concret, în motivarea deciziei s-a reținut că aplicarea de plano a anulării PUZ asupra autorizațiilor aflate în litigiu ar afecta „securitatea juridică a beneficiarilor actului administrativ individual” și, deși hotărârea a trecut cu majoritate, Tănăsescu (alături de Livia Stanciu, Mihaela Ciochină și Laura Iuliana Scântei) a votat împotrivă.
DirectMM.ro
