După un weekend în care emoția s-a manifestat în toate dimensiunile ei grație lansării de carte a scriitorului Iacob Oniga, comuna Lăpuș a fost din nou la finalul acestei săptămâni, promotorul valorilor și obiceiurilor tradiționale.
Ziua de ieri, 17 septembrie, a fost marcată în calendarul toamnei drept o zi de mare sărbătoare pentru lăpușeni, căci la această dată s-a desfășurat evenimentul „Joc în sat”, manifestarea culturală care a sărbătorit pentru a treia oară portul tradițional, obiceiurile și tradițiile și care astăzi, alcătuiesc identitatea celor ce s-au dezvoltat în acest areal – comuna Lăpuș.
Organizat la aproximativ 7 km distanță de centrul comunei, la Gara Ungureni, cunoscută în mentalitatea populară drept singura gară din lume prin care nu a trecut niciun tren, evenimentul a reunit începând cu ora 17:00, oameni din toate zonele, localnici și lătureni, adunați aici pentru a-și dezmorți trupul după munca extenuantă din săptămâna anterioară.
Astfel, după discursul de deschidere al primarului localității – Cristina Buda, dar nu înaintea oficierii unei rugăciuni de către unul dintre preoții parohi ai comunei – Daniel Brisc, platoul de la marginea pădurii a căpătat viață grație diversității programului artistic, care și de această dată a adus în fața publicului artiști și ansambluri tradiționale de excepție: Ansamblul Folcloric Național Transilvania, Gabriela Ardusătan, Andreea Ghițiu, Ioana Filip, Ansamblul Glanetașu de la Agrieș în frunte cu Purja Teodora – Tezaurul uman viu, Bianca Laura Botișani, Livia și Simona Neag, Ansamblul Tradiții Lăpușene din Târgu Lăpuș, Ansamblul Folcloric local „Doina Lăpușului”, Adrian Gașpar, Gabriela Filip, Viorica Costenar, Ionuț Uivaroși și Frații Toma, Mariana Cușner, Florin Gherman, Gabriela Ungur, Maria Coman, Alexandra Delia Bârsan și Marinela Marc.
Cristina Buda, primarul comunei Lăpuș; conf. univ. dr. Delia Suiogan; Gabriela Filip – artist și moderator al evenimentului; Ionuț Toma, viceprimarul comunei; Iuliana Maria Dragoș, managerul Ansamblului Folcloric Național Transilvania și Daniel Brisc, preotul Parohiei Ortodoxe Lăpuș II
Nu au putut trece neobservate nici discursurile care au nuanțat imaginea românității, așa cum este ea, autentică și plină de culoare: „Eu am venit din altă parte, din sud, dintr-un Mehedinți frumos, unul de munte, aici în Maramureș unde se atârnă harta în cui. Am găsit aici oameni atât de frumoși care mi-au demonstrat că românul e român oriunde ar fi și că trebuie să ne asumăm această identitate de români. Mă simt aici în Lăpuș ca acasă (…) Jocul din sat a fost întotdeauna un moment deosebit de important pentru lumea satului românesc în general, pentru că acesta era cel care refăcea unitatea comunității și îi aducea împreună pentru a stabili ce este bine, ce este rău. Trebuie să reînvățăm să jucăm cu adevărat ceea ce ne reprezintă”. – conf. univ. dr. Delia Suiogan.
„Așa sunteți de frumoși! În momentul în care s-a sfârșit rugăciunea << Tatăl Nostru>> v-am văzut pe cei din fața mea cum v-ați făcut semnul Sfintei Cruci. A fost o binecuvântare, o sfințire a locului. Dumneavoastră ca și comunitate, prin simplitate, prin ceea ce sunteți, sunteți atât de prețioși, mai prețioși decât un giuvaier sau un colier de diamante pe care-l poartă marile regate ale lumii. Vă identificați cu țara noastră, prin port, obiceiuri, prin casele frumoase și alcătuiți o comună frumoasă și aranjată, așa cum trebuie să fie satele românești:” – Iuliana Maria Dragoș, manager al Ansamblului Folcloric Național Transilvania.
Evenimentul „Joc în sat” ne reconectează cu bucuriile simple ale vieții, este acel moment de respiro în agitația cotidiană în care eforturile comunității sunt valorificate și care reprezintă o „resuscitare” culturală în amintirea și perpetuarea valorilor autentice de altădată: „Evenimentul acesta de ,,Joc în sat” a fost un proiect al Consiliului Județean prin care Ansamblul Național Transilvania susținea în comunitățile locale jocul în sat. Astfel am început noi la prima ediție cu susținerea Ansamblului Național Transilvania și al Consiliului Județean. În acest an, la a treia ediție, evenimentul este susținut în totalitate de noi, dar și de Ansamblul Național Transilvania prin momentul artistic important cu care au venit. Este o onoare pentru comuna noastră de a avea alături un asemenea ansamblu. Evenimentul își propune o promovare a tradiției lăpușene, a obiceiurilor, a costumului nostru atât de frumos și unicat prin modelul pe care-l are, prin culorile care se poartă. Un astfel de eveniment ne îmbogățește, ne unește, ne face mai buni, mai comunicativi, mai aproape unul de altul. Portul popular este ceva curat, este cel mai frumos mod care ne caracterizează ca români adevărați, ca lăpușeni, ca oameni buni din popor care știm să dăm o mână de ajutor, care știm să oferim un pahar cu apă și mâncare celui sărac. Eu cred că toate acestea formează un ansamblu ce caracterizează persona care îmbracă portul popular, pe lângă faptul că are în suflet această cultură, această bogăție tradițională moștenită de la bunici și străbunici. Dincolo de proiectele pe care le implementăm și ajutorul pe care-l primim din partea tuturor în diferite moduri, consider că din când în când este bine-venită o pauză ca și aceasta prin care să arătăm că suntem și mai umani, mai buni și mai frumoși cultural. Bunicii noștri se bucurau duminica de jocul în sat sau de îmbrăcatul acestor straie după o săptămână de trudă. Așa cred că trebuie să arate un adevărat sat românesc și în zilele noastre.” – subliniază Cristina Buda, primarul comunei Lăpuș.
Jocul în sat rămâne în continuare pentru comunitate un eveniment important și apreciat datorită rolului său de promovare a tradiției locale și constituie în viitorul optimist, un prilej pentru oameni în a îmbrăca într-un număr cât mai mare portul popular autentic: „Apreciez locul, apreciez felul în care a fost amenajat și îmi place că există astfel de evenimente. Pot spune că un minus, cu ochiul critic, ar fi faptul că mai observ lume care nu a îmbrăcat portul popular autentic, de unde putem concluziona că această influență a kitsch – ului se simte, din păcate. Important este că oamenii vin, au deschidere și să sperăm că aceste obiceiuri și tradiții se vor perpetua, fiindcă este nevoie să ne cunoaștem rădăcinile. Fără să ne cunoaștem rădăcinile nu cred că putem evolua și nu ne putem forma într-un mod armonios.” – menționează Anca Ghiduț, profesor de limba și literatura română la Școala Gimnazială Lăpuș și spectator.
„Am fost în toate cele trei ediții și îmi place foarte mult. Îmi place că se organizează așa cum era mai demult, când se ținea acest obicei. Era joc în sat în toată duminica, la sărbători, la lăsarea secului. Ziua aceasta era o zi de evenimente în care lumea se petrecea. Mai demult se desfășura la căminul cultural în care lumea se aduna să vadă cum joacă tinerii. A fost și este frumos obiceiul și mă bucur că încă la noi în sat se mai păstrează viu.” – Mariana Ilea, spectator.
Gabriela Ardusătan
Andreea Ghițiu
Ioana Filip
Grupul „Glanetașul” de la Agrieș în frunte cu Teodora Purja – Tezaur uman viu
Mariana Cușner
Gabriela Filip
Livia Neag
Ansamblul Folcloric local „Doina Lăpușului”
Viorica Costenar
La dispoziția publicului pe durata întregii manifestări, s-au instalat atât standuri cu accesorii confecționate manual de către meșterii populari ai zonei, cât și cu jucării pentru cei mici. Un loc de cinste l-a ocupat la „pupitrul tradiției” și scriitorul maramureșean Iacob Oniga, prin ale căror creații literare a întregit puzzle-ul autenticității Lăpușului.
Zgărzi și barșoane confecționate manual
Surpriza serii pentru cei mici a constat în experiența unică de a observa împrejurimea de la câțiva metri înălțime dintr-un balon cu aer cald, moment oferit de Loredana și Peter Hurley, organizatorii bine-cunoscutului festival „Maramureș Balloon Fiesta”.
În ultima parte a evenimentului a avut loc și o premiere, în cadrul căreia Ansamblul Folcloric local „Doina Lăpușului” a oferit primarului comunei o traistă tradițională drept cadou în semn de mulțumire și apreciere pentru întreg efortul depus în dezvoltarea comunei din toate punctele de vedere, cu precădere din punct de vedere cultural.
Ansamblul Folcloric local „Doina Lăpușului” în frunte cu dirijorul Nicolae Pop, primarul comunei Buda Cristina și scriitorul Iacob Oniga
Chiuiturile, veselia și horele întinse au continuat până odată cu lăsarea întunericului, când chiar și la lumina telefoanelor mobile, publicul prezent la eveniment s-a distrat și s-a bucurat pe deplin în acompaniamentul muzical creat de tinerele artiste: Gabriela Ungur, Maria Coman, Alexandra Delia Bârsan și Marinela Marc.
Gabriela Ungur
Maria Coman
Alexandra Delia Bârsan
Cu peisajele sale pitorești, rafinamentul arhitecturii și tradițiile populare autentice pe care localnicii le păstrează cu sfințenie, comuna Lăpuș se evidențiază în peisajul viu al Maramureșului prin unicitatea patrimoniului cultural care se îmbină armonios cu devotamentul neclintit pe care cetățenii îl manifestă vizavi de practicile și valorile locale.
Alexandru CHIRA
