Istoria eliberării unei regiuni: File retro maramureșene și semnificația acestor zile pentru recâștigarea teritoriului; Acum se împlinesc 79 de ani
Zilele de 17 și 18 octombrie au o valoare istorică deosebită pentru județul nostru. În anul 1944, forțele române, secondate de cele rusești, au eliberat de sub jugul horthyst teritoriile Maramureșului.
Orașul Sighetu Marmației a cunoscut libertatea de sub jugul horthyst în data de 18 octombrie 1944, adică a doua zi după orașul Baia Mare, 17 octombrie 1944. Totodată, așa cum am spus, în acea zi, acum 78 ani, tot Maramureșul era liber.
Prin Diktatul de la Viena (30 august 1940), regiunea de Nord-Vest a României a intrat în componenţa Ungariei. Teritoriul Ardealului de Nord a fost eliberat treptat în perioada 5 septembrie – 27 octombrie 1944. Peste tot armata română a beneficiat de sprijinul localnicilor care, prin diferite acţiuni, cum ar fi sabotajele, au îngreunat desfăşurarea armatei inamice. Primul oraş eliberat a fost Sfântu Gheorghe, în 5 septembrie, iar ultimul a fost oraşul Carei, în ziua de 25 octombrie 1944. Sighetul şi Baia Mare au fost eliberate în zilele de 17-18 octombrie 1944. Ocupaţia horthystă în oraşul Baia Mare a început pe 7 septembrie 1940 şi a durat până la 17-18 octombrie 1944. În seara zilei de 17 octombrie 1944, un batalion român de vânători de munte flancat de două regimente sovietice a intrat în Baia Mare. Ajutaţi şi de grupuri de patrioţi români din această zonă, au luat prin surprindere inamicul care a părăsit poziţiile de apărare. Totodată, un regiment a intrat în Sighetu Marmației, venind dinspre Prislop. Se consideră ziua de 18 octombrie ziua eliberării în cazul Sighetului Marmației. De altfel, în ziua de 18 octombrie Maramureşul era eliberat. A urmat asaltul final pe linia Satu Mare–Carei, în 24-25 octombrie, care a adus victoria!
„18 octombrie 1944, o filă importantă din istoria Sighetului. Se împlinesc 79 de ani de la eliberarea Sighetului de sub ocupația horthystă. Prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, regiunea de Nord-Vest a României a intrat în componenţa Ungariei. Teritoriul Ardealului de Nord a fost eliberat treptat în perioada 5 septembrie – 27 octombrie 1944. Primul oraş eliberat a fost Sfântu Gheorghe, în 5 septembrie, iar ultimul a fost oraşul Carei, în ziua de 25 octombrie 1944. Populația română din Transilvania și-a păstrat, de-a lungul istoriei, limba, credința și idealurile, cu toate opreliștile puse de cei care au dominat vremelnic viața politică a regiunii. Acum, la 78 de ani de când Sighetu Marmației redevine pământ românesc, aducem un gând de recunoștință înaintașilor noștri care s-au sacrificat pentru idealurile naționale. Vă încurajez, stimați sigheteni, să transmiteți generațiilor tinere istoria locală a orașului nostru încercat de-alungul timpului de episoade care l-au aplecat, dar nu l-au îngenuncheat niciodată!”, acum arată Vasile Moldovan, primar Sighetu Marmației.
Ziua de 17 octombrie are o importanţă deosebită pentru municipiul Baia Mare. În urmă cu exact 78 ani, la această dată, actuala reședință de județ era eliberat de sub ocupaţia horthystă. În amintirea acestui moment istoric extrem de important, una din principalele străzi din Baia Mare a primit numele de 17 octombrie. Este vorba despre Gheorghe Şincai.
”Puţini băimăreni au cunoştinţă de faptul că, una dintre străzile importante din zona Centrului Vechi a oraşului, care se numeşte astăzi „Gheorghe Şincai”, înainte de anul 1989, a purtat numele de „17 Ocombrie”. Această zi are o semnificaţie istorică legată de evenimentul desfăşurat în urmă cu 78 de ani”, arată reprezentanţii Muzeului de Istorie şi Arheologie Baia Mare. Unii vârstnici din Baia Mare spun că ştiau că 17 Octombrie era vechea denumire a străzii Gheorghe Şincai. Nu acelaşi lucru se poate spune despre tineri, fapt care readuce în discuţie importanţa unor ore de istorie locală în şcoli şi licee. Seniorii care au prins acele vremuri țin minte că strada Gheorghe Șincai a fost în prima parte a Epocii de Aur ceea ce reprezintă bulevardul București în prezent, adică principala arteră a orașului. ”Ţin minte că strada Gheorghe Şincai se numea 17 octombrie. Înainte de 1989, mulţi confundau lucrurile şi aveau impresia că denumirea străzii are legătură cu revoluţia bolşevică. Eu am aflat, însă, la o oră de istorie, că a fost vorba despre eliberarea de sub ocupaţia horthystă. Trupele au mărşăluit pe această stradă, la eliberare. Ideea e că odată ce s-a schimbat denumirea străzii, s-a cam dat uitării şi semnificaţia zilei. Puţini îşi amintesc sau puţini au aflat despre acest moment istoric. Tocmai de aceea, cred că ar fi benefic un curs de istorie locală pentru tineret, chiar cred că ar fi binevenit”, arată băimăreanul Ioan Stănescu.
C.Ț.
