Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretele pentru promulgarea Legilor Educaţiei.
Legea învăţământului preuniversitar prevede că învăţământul obligatoriu cuprinde învăţământul preşcolar, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi învăţământul liceal.
Conform legii, grupa mică din învăţământul preşcolar devine obligatorie începând cu anul şcolar 2030 – 2031; admiterea la liceu şi Evaluarea naţională organizată la finalul clasei a VIII-a se vor desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi înscrişi în clasa a V-a în anul şcolar 2023 – 2024; examenul de Bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi înscrişi în clasa a IX-a în anul şcolar 2025 – 2026.
„Exmatricularea beneficiarilor primari pe perioada învăţământului obligatoriu poate fi realizată numai în situaţii grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spaţiul şcolar, în vederea protejării dreptului la educaţie al celorlalţi beneficiari primari. Exmatricularea poate fi dispusă numai după parcurgerea unei proceduri disciplinare care garantează dreptul la apărare şi contestaţie”, mai prevede legea.
Legea stipulează că unităţile de învăţământ de stat, particulare şi confesionale şi autorităţile administraţiei publice locale pot decide înfiinţarea consorţiilor şcolare.
Potrivit actului normativ, Ministerul Educaţiei aprobă depăşirea cu peste doi elevi a efectivului maxim de copii dintr-o grupă, clase simultane se pot organiza în şcolile izolate geografic sau în care efectivele sunt mai mici decât cele prevăzute de lege şi în care nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar, dar clasa a VIII-a este separată, indiferent de numărul de elevi.
În urma consultării cadrelor didactice, a părinţilor sau elevilor majori, unitatea de învatamânt preuniversitar poate decide instalarea unui sistem de supraveghere audio-video.
„În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul, la iniţiativa Ministerului Educaţiei, aprobă prin hotărâre Planul Naţional pentru Siguranţa în învăţământul Preuniversitar”, mai prevede legea.
Legea mai stipulează că „personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar căruia nu i s-a emis decizia de pensionare poate fi menţinut, la cerere, anual, ca titular în funcţia didactică, şi peste vârsta standard de pensionare, până la vârsta 70 de ani; cererea se soluţionează în termen de 30 zile de la data înregistrării la secretariatul unităţii de învăţământ, prin decizie motivată, care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii”.
„Pentru personalul din învăţământul preuniversitar, formarea continuă include în mod obligatoriu şi periodic un curs de prim ajutor”, mai prevede legea.
Legea privind învăţământul universitar stipulează că învăţământul superior se organizează doar în organizaţii furnizoare de educaţie şi instituţii de învăţământ superior care au obţinut autorizarea de funcţionare provizorie sau acreditarea, în conformitate cu prevederile legale. Instituţiile de învăţământ superior pot fi de stat, particulare şi confesionale.
Actul normativ prevede, între altele, că durata mandatului de rector este de cinci ani şi că o persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de două mandate.
Legea mai stabileşte că studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate, beneficiază de tarif redus cu 90% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, cu metroul, precum şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a Il-a şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic, până la împlinirea vârstei de 30 ani.
Legile Educaţiei au fost iniţiate de Guvernul PNL – PSD ca urmare a lansării în 2016 a proiectului „România educată” de către preşedintele Iohannis.
Cele două legi au fost adoptate pe 22 mai de Senat, în calitate de for decizional. Parlamentarii USR şi de la Forţa Dreptei au contestat cele două proiecte la CCR, însă Curtea a respins sesizările. Ulterior, au existat mai multe solicitări de retrimitere în Parlament a celor două proiecte, potrivit Agerpres.
