Gheorghe Mihai Bârlea, „Doar împreună. Alte sigilii” - 7 ore în urmă
Castelul Bran și trasul în țeapă, într-o șaormerie din Ibiza - 7 ore în urmă
Pârtia Olimpică Borşa, un loc al unității; S-a desfășurat Ski For Cancer, un eveniment caritabil dedicat celor care luptă cu cancerul - 12 ore în urmă
Slujire arhierească la Mănăstirea Săpânța–Noul Peri - 12 ore în urmă
Provocare logistică: Cum poate un transport de 400 de tone să nu afecteze infrastructura rutieră? - 12 ore în urmă
Casa Tradițiilor din Ieud găzduiește o colecție impresionantă – 300 de cămăși tradiționale unice - 12 ore în urmă
A doua ediție a evenimentului „Antreprenoare la Feminin” va avea loc în luna martie - 12 ore în urmă
A apărut primul număr din 2025 al revistei de cultură „Nord Literar” - 13 ore în urmă
PS Părinte Episcop Iustin, vizită la Sanctitatea Sa Bartolomeu I - 13 ore în urmă
Provocare la Shura Bistro Caffe: O Seară de distracție și cunoștințe - 15 ore în urmă
Istoria și Geografia riscă să devină materii opționale
Ministerul Educației din România a lansat recent în dezbatere publică proiectele de planuri-cadru pentru învățământul liceal, propunând modificări semnificative în structura și conținutul disciplinelor studiate de elevi. Printre cele mai controversate schimbări se numără eliminarea obligatorie a disciplinelor Istorie și Geografie din trunchiul comun pentru elevii de la filierele uman, real și tehnologic în clasele a XI-a și a XII-a. Aceste materii ar urma să fie studiate doar în cadrul curriculumului de specialitate, în funcție de opțiunile elevilor și deciziile școlilor.
Această propunere a stârnit reacții critice din partea cadrelor didactice, părinților și a altor actori implicați în educație. Mulți consideră că eliminarea obligatorie a acestor discipline esențiale riscă să afecteze formarea unei identități naționale solide și înțelegerea profundă a contextului istoric și geografic al țării. De asemenea, există temeri că această schimbare ar putea duce la o educație fragmentată, în care elevii nu beneficiază de o viziune integrată asupra lumii și a societății.
Ministrul Educației, Daniel David, a subliniat că planurile-cadru nu elimină complet aceste discipline, ci oferă școlilor și elevilor flexibilitatea de a le include în funcție de nevoile și interesele lor. El a menționat că decizia finală va fi luată în luna mai, după o consultare publică extinsă.
Cu toate acestea, criticii subliniază că, deși există posibilitatea ca școlile să opteze pentru includerea acestor materii, eliminarea lor din trunchiul comun ar putea duce la o scădere semnificativă a numărului de elevi care le studiază efectiv. Această situație ar putea avea consecințe pe termen lung asupra coeziunii sociale și culturale a societății românești.
În concluzie, propunerea Ministerului Educației de a modifica structura disciplinelor în învățământul liceal a generat un val de critici și îngrijorări. Este esențial ca procesul de consultare publică să fie unul transparent și să țină cont de opiniile exprimate de toți cei implicați, pentru a asigura o educație de calitate și relevantă pentru toți elevii din România.
Vasile Petrovan