Autoutilitară care transporta ilegal lemne, indisponibilizată - 1 oră în urmă
Știința Explorări, învinsă de Corona Brașov de două ori în trei zile - 2 ore în urmă
Din cei doi judecători, fiecare are o părere diferită despre legalitatea probelor în procesul lui Călin Georgescu - 3 ore în urmă
Doliu în rândul pompierilor maramureșeni - 3 ore în urmă
O nouă emisiune de titluri de stat Fidelis, cu dobânzi de până la 7,25% - 3 ore în urmă
Ce trebuie să știi despre endometrioză? - 3 ore în urmă
Cristian Chivu: un român, o flacără și un moment de mândrie - 4 ore în urmă
Maramureșul, repartizat în Regiunea 6 în competiția pentru fete Selecționata Regiunilor, organizată de FRH - 5 ore în urmă
Ziua Mondială fără Telefon Mobil, marcată de elevii băimăreni la Biblioteca Județeană - 6 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Nevoile reale ale adolescentului și felul în care relația cu părintele le poate susține - 6 ore în urmă
Istoria și Geografia riscă să devină materii opționale
Ministerul Educației din România a lansat recent în dezbatere publică proiectele de planuri-cadru pentru învățământul liceal, propunând modificări semnificative în structura și conținutul disciplinelor studiate de elevi. Printre cele mai controversate schimbări se numără eliminarea obligatorie a disciplinelor Istorie și Geografie din trunchiul comun pentru elevii de la filierele uman, real și tehnologic în clasele a XI-a și a XII-a. Aceste materii ar urma să fie studiate doar în cadrul curriculumului de specialitate, în funcție de opțiunile elevilor și deciziile școlilor.
Această propunere a stârnit reacții critice din partea cadrelor didactice, părinților și a altor actori implicați în educație. Mulți consideră că eliminarea obligatorie a acestor discipline esențiale riscă să afecteze formarea unei identități naționale solide și înțelegerea profundă a contextului istoric și geografic al țării. De asemenea, există temeri că această schimbare ar putea duce la o educație fragmentată, în care elevii nu beneficiază de o viziune integrată asupra lumii și a societății.
Ministrul Educației, Daniel David, a subliniat că planurile-cadru nu elimină complet aceste discipline, ci oferă școlilor și elevilor flexibilitatea de a le include în funcție de nevoile și interesele lor. El a menționat că decizia finală va fi luată în luna mai, după o consultare publică extinsă.
Cu toate acestea, criticii subliniază că, deși există posibilitatea ca școlile să opteze pentru includerea acestor materii, eliminarea lor din trunchiul comun ar putea duce la o scădere semnificativă a numărului de elevi care le studiază efectiv. Această situație ar putea avea consecințe pe termen lung asupra coeziunii sociale și culturale a societății românești.
În concluzie, propunerea Ministerului Educației de a modifica structura disciplinelor în învățământul liceal a generat un val de critici și îngrijorări. Este esențial ca procesul de consultare publică să fie unul transparent și să țină cont de opiniile exprimate de toți cei implicați, pentru a asigura o educație de calitate și relevantă pentru toți elevii din România.
Vasile Petrovan















