Bullying-ul, fenomenul aflat în creștere de la an la an, reprezintă una dintre problemele sociale majore ale secolului XXI care afectează dezvoltarea emoțională a individului. Manifestându-se sub diverse forme, bullying-ul poate avea efecte psihice și comportamentale grave precum lipsa încrederii în sine, izolare, integrare socială dificilă ș.a.m.d, dacă acesta nu este înlăturat cu ajutorul unui specialist.
Și pentru că bullying-ul este întâlnit cu precădere în cazul copiilor cu vârsta de până la 14 ani, fie în cadrul grupului de prieteni, la școală sau în alte medii, este necesar ca părintele să știe metodele potrivite de abordare și gestionare a unor potențiale momente de criză cauzate de acest fenomen.
Cu scopul de a sprijini acest aspect, joi, 7 decembrie, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” a fost gazda conferinței „Despre încrederea în sine și relația cu Bullying-ul”, organizate de către reprezentanții proiectului „La școala părinților” din cadrul Școlii Gimnaziale „Ep. Dr. Alexandru Rusu” din Baia Mare.
În cadrul conferinței, invitatul special care a luat cuvântul a fost lect. univ. dr. Ciprian Ghișa – cadru didactic la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, inspector pentru școlile britanice internaționale și cofondator al „Școlii Încrederii”, creând un mediu informativ și interactiv în care părinților li s-au comunicat subiecte privind importanța stimei de sine în dezvoltarea personală a copiilor, precum și strategiile de combatere a bullying-ului.
„Școala noastră încearcă din răsputeri să vă aibă pe dv. părinții ca și colaboratori în acest proces extrem de important și de complex, care este educația. În această conferință, împreună cu Ciprian ne-am gândit să vă propunem un instrument extrem de important pentru construirea relațiilor sănătoase. După cum bine știm, stima de sine este unul dintre aceste instrumente, și în același timp, lipsa acestui instrument care să fie folosit cu măiestrie, este echivalentul a ceea ce noi folosim mai nou – bullying-ul. Acesta se manifestă atunci când noi acționăm cu o putere mai mare decât interlocutorul nostru și nu o facem cu intenții bune” – precizează unul dintre organizatori.
„Bullying-ul este o relație de forță între o persoană sau mai multe și interlocutor care se află în postura de victimă. Este foarte important de precizat că fenomenul este o acțiune repetată, adică doar o simplă bătaie între doi copii nu înseamnă bullying, ci doar dacă se repetă, o dată, de două ori sau poate de mai multe. Aceste acțiuni pot avea loc oriunde, în pauze, în toalete, pe scări, în spatele școlii, mai exact în acele zone în care se creează atmosfera aceasta gri, în care totul își pierde din contur” – subliniază lect. univ. dr. Ciprian Ghișa.
Lect. univ. dr. Ciprian Ghișa
Bullying-ul capătă diverse forme în funcție de circumstanțele în care acesta se manifestă: fizic, verbal, sexual, online, emoțional, rasial ș.a.m.d. și este necesar, conform specialistului, ca atât părinții cât și instituțiile de învățământ să aibă la cunoștință contextul și posibilele efecte, pentru a acționa în consecință:
„Noi ca părinți avem nevoie să știm ce se întâmplă, școala de asemenea are această nevoie și este foarte important să existe niște strategii de ambele direcții. Este foarte important ca în școală lucrurile să fie prezentate, actualizate, toată lumea să fie pe aceeași lungime de undă, și de asemenea este important ca mesajul care ajunge în școală să se potrivească foarte bine cu ceea ce înțeleg, știu și fac părinții” – menționează același cadru didactic.
În încercarea de a împiedica pe cât se poate apariția bullying-ului în relațiile colective, este necesar ca părinții să fie atenți la libertatea pe care copiii lor o au în social media, verificându-i temeinic și privându-le accesul la anumite platforme sociale unde jignirile și hărțuirea s-ar putea manifesta liber, precum WhatsApp, până la vârsta de 16 ani.
Factorul încrederii în sine joacă un rol fundamental în conturarea personalității, fiind elementul distinctiv între structura psihologică a agresorului și cea a victimei. Comportamentul exercitat ca urmare a violenței, este rezultatul unor neajunsuri pe care ambele persoane le-au resimțit la un moment dat:
„Între o relație dintre două persoane agresor – victimă, dacă este să îi analizăm din punct de vedere psihologic, putem observa că agresorul este acea persoană cu o mare încredere în sine, pe când victima este persoana care rămâne în această situație constantă, repetabilă cu un nivel al încrederii extrem de scăzut. Este bine de subliniat faptul că ambele persoane în ecuație suferă într-o formă sau alta. Tensiunile acestea provoacă niște comportamente disfuncționale prin faptul că unul lovește, celălalt este lovit, comportamente care provin din această durere internă pe care copiii o au pornind de la niște nevoi fundamentale care nu au fost îndeplinite de-a lungul timpului” – precizează specialistul.
Lipsa încrederii în sine, precum și o situație familială guvernată de neînțelegeri și nemulțumiri, favorizează o evoluție slabă a copilului, predispunându-l la Bullying. Realizarea unui mediu sigur unde predomină încrederea și conectarea, reprezintă un prim pas spre un progres psihologic optim al copilului:
„În nicio conversație, copiii care au încredere în sine nu devin victime ale bullying-ului. Aceasta este legătura. Bullying-ul și povestea aceasta există în jurul nostru pentru că doar într-un procent de 20% dintre dv. și copii sunt într-o situație de siguranță emoțională și nevoile fundamentale îndeplinite până în capăt, astfel încât copiii să fie și ei în siguranță și să se dezvolte optim. Dacă rezolvăm partea de încredere, o să rezolvăm o parte fundamentală din nevoile respective. Aici, încrederea este una dintre ele care la rândul ei, este legată puternic de altele. Încrederea, siguranța și conectarea sunt elementele de bază. Dacă reușesc să creez sentimente de încredere în copil, copilul în mine, noi între noi, asta o să îi dea foarte multă siguranță. Copiii se uită la noi și ceea ce văd în familie, ei asta învață. Lumea e reflectată în capul lor prin ceea ce văd la noi, mai ales în primii ani de viață. Abia după aceea vin filmele care doar accentuează problema, neoferindu-i deci un conținut educațional în dezvoltare. Mesajul în jurul căruia ei cresc, o să influențeze foarte mult povestea aceasta” – subliniază lect. univ. dr. Ciprian Ghișa.
Lect. univ. dr. Ciprian Ghișa
Tot în procesul de vindecare psihologică al copilului, lect. univ. dr. Ciprian Ghișa transmite părinților alte câteva aspecte esențiale de care aceștia trebuie să țină cont, a căror rol este important atât în stabilirea unei comunicări sănătoase între copii și părinți, cât și în combaterea bullying-ului:
- Includerea unui animal de companie în familie – îngrijindu-l periodic, copilul se simte responsabil;
- Îndeplinirea angajamentelor părintești promise copiilor;
- Implicarea copilului în luarea deciziilor;
- Negocierea părinte-copil – dacă părintele solicită un anumit lucru din partea copilului, acesta va trebui la rândul lui să exercite de asemenea o acțiune care are în vedere bunăstarea copilului;
- Ascultare și răbdare – copilul va testa părintele pentru a-i afla nivelul de implicare și răbdare în soluționarea unor eventuale probleme;
- Iertarea – atât părinții, cât și copii trebuie să-și ceară iertare reciproc.
Este bine de a avea în vedere și contrariul nerespectării acestor criterii. În una dintre situațiile în care părintele nu reușește să se conformeze nevoilor copilului, acesta va fi tentat în perioada adolescenței să se alăture comunităților unor subculturi (gameri, punk, hip-hop, rock, etc.). Acest lucru simbolizează o formă de manifestare a traumelor psihologice, declară lect. univ. dr. Ciprian Ghișa, și apare în momentul în care copilul nu simte sprijinul familiei, încercând să-l obțină prin alte modalități și din alte sfere de activitate, până în jurul vârstei de 20 de ani.
Într-un sistem social influențat de accesul liber la tehnologie, este necesară nevoia de conștientizare a comportamentelor dăunătoare și combaterea acestora atât în cadrul instituțiilor de învățământ, cât și în rândul părinților. Aceasta este esențială pentru un bun demers al educației care să sprijine copiii în construirea încrederii în sine, dezvoltării personale și cultivarea relațiilor familiale calitative.
Alexandru CHIRA
