Lume multă, joc și voie bună a fost în weekend la evenimentul „Hora la Prislop”, ediția cu numărul 51. Un eveniment în care tradițiile, folclorul și oamenii din Maramureș, Bucovina și Bistrița-Năsăud s-au întâlnit într-un cadru inedit, pe hotarul dintre cele trei regiuni.
Cu ajutorul celor de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” Maramureș aflăm începutul acestui frumos festival interjudețean de folclor.
„În anul 1968, profesorul de istorie și folcloristul Nicoară Timiș a reluat obiceiul NEDEIA MUNTELUI atestată documentar încă din 1373 și i-a schimbat denumirea în „Hora la Prislop”, pentru că spunea el: „hora reprezintă unitatea neamului românesc, iar pe de altă parte simbolizează cercul solar, motiv etnografic care apare și în portul nostru popular, pe covoare, în cusături și chiar pasca de la Paști”.
Mai exact, prima ediție a „Horei la Prislop” a avut loc în 24 august 1968. La acea vreme, Nicoară Timiș era directorul Centrului Creației Populare.
Iată o însemnare a gazetarului Vasile Radu Ghenceanu:
„La doar câteva zile de la invadarea Cehoslovaciei de armatele U.R.S.S., pe culmea despădurită a Pasului Prislop (Munții Rodnei) a avut loc prima ediție a Festivalului folcloric interjudețean „Hora la Prislop”. E o veselie reținută, cei vreo 30.000 de participanți știu că prin zonă au trecut rușii în drumul lor spre Berlin. Se văd încă gropile de obuze, rămășițele cazematelor.
Și totuși, oamenii mai uită și se bucură. Spectacolul folcloric e bogat (vreo 6 ore!), vremea admirabilă, scena însăși e o operă de artă (autor: scenograful N. Gănescu). Oaspetele de onoare este prof. univ. dr. docent Mihai Pop, directorul Institutului de etnografie și folclor al Academiei. Este prima oară când Maramureșul organizează o serbare câmpenească de asemenea dimensiuni” (text preluat în Hora la Prislop 40, autor: Nicoară Mihali).
În cadrul ediției cu numărul 51, participanții s-au putut bucura de dansurile și cântecele din cele trei județe, de degustare de preparate culinare tradiționale, de târgul artizanilor și comercianților, de taberele dacice cu ateliere demonstrative şi interactive (fierărit, țesut, olărit, gătit în vase – replici din lut), de observaţiile astronomice de noapte și de zi și de multe alte activatăți recreativ-educative organizate cu sprijinul muzeelor și instituțiilor partenere.
Bineînțeles, nu au putut lipsi nici meșterii populari. Prin produsele expuse, aceștia au dovedit faptul că Maramureşul este original și autentic.
„Am răspuns cu drag invitației Consiliului Județean Maramureș de a fi parteneri în organizarea acestui eveniment cu tradiție.
Echipa Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș a completat Festivalul cu Târgul de Meșteri Populari. Maramureșul a fost reprezentat de aproximativ 35 de meșteri populari, județul Suceava – 9 meșteri, iar Bistrița a fost reprezentantă de două doamne, printre care și Floarea Cozmi – Tezaur Uman Viu.
Frumusețea portului popular, podoabele tradiționale, obicetele din lut, tricotaje, opinci, clopuri și alte obiecte de artizanat, dar și bunătățile gătite de producătorii locali au atras și la această ediție un număr impresionant de turiști chiar și de peste granițele țării”, informează Diana Denisa Țicală.
Mai jos vă prezentăm câțiva dintre meșterii populari prezenți la eveniment și cu această ocazie îi felicităm pentru obiectele minunat realizate:
Soții Chiș, un lăpușan din Suci și o moroșancă – sticle cu elemente de artizanat și trăistuțe
Voichița Nemeș, Sighetu Marmației – brâie moroșenești, cămăși brodate, cojoace
Gheorghe Breha, Cavnic –
sculptură, căsuțe și biserici din lemn, obiecte de artizanat
Bârlea Pălăguța, originară din satul Mănăstirea – costume populare, trăistuțe, zadii țesute și podoabe din mărgele
Maria Brete, Baia Mare – bijuterii tradiționale-cusute
Vâț Florica – podoabe tradiționale din mărgele și elemente de artizanat
Macioca Cristina, Sighetu Marmației – icoane pe sticlă, podoabe tradiționale și costume populare pentru copii
Gheorghe Uță, Buciumi – clopuri din toate părțile județului
Avram Adriana, Băiuț – podoabe tradiționale din mărgele, tricotaj
Avram Dan – artizanat, sculptură
Maria Pop, Sighetu Marmației – podoabe traiționale din mărgele, trăistuțe și cămăși
Godja Maria, Oncești –
cojoace moroșenești, chităre, cămeși, trăistuțe, brâie și mărgele pentru clopuri
Rodica Sabadâș – podoabe tradiționale
Ungur Florin, Șomcuta Mare – sculptură, arta lemnului
Creț Ioana Mesterița, Sighetu Marmației – sticle îmbrăcate moroșenește, pălării și opinci decorative
Mariș Ioan – sticle și păpuși tradiționale
Livia Șovre, Berința –
rochițe cu motive tradiționale și spăcele reinterpretate
Cadar Cristian – măști populare
Butcure Viorelia – podoabe tradiționale din mărgele
Soții Mihuț din Șurdești – spăcele, cămeși, podoabe tradiționale, sticle cu elemente de artizanat
Ileana Pintea – podoabe tradiționale
Lavinia-Codruța HERMAN
