Găurile de pe gazoductele Nord Stream din Marea Baltică au dus la ceea ce este probabil cea mai mare scurgere de metan, a declarat vineri Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, într-un raport care subliniază impactul negativ asupra mediului, relatează Reuters, arată hotnews.ro.
Un nor uriaș de metan foarte concentrat, un gaz cu efect de seră foarte puternic, dar cu o durată de viață mai scurtă decât dioxidul de carbon, a fost detectat într-o analiză a imaginilor satelitare efectuate de cercetători asociați cu IMEO, a spus organizația.
„Este foarte rău, cel mai probabil cel mai mare eveniment de emisie detectat vreodată”, a declarat pentru Reuters Manfredi Caltagirone, șeful interimar al IMEO (Observator internațional al emisiilor de metan) pentru UNEP (Programul ONU pentru Mediu).
„Acest lucru nu este util într-un moment în care trebuie neapărat să reducem emisiile”, a spus el.
Cercetătorii nu au reușit încă să cuantifice din imagini cantitatea de metan care se scurge din sistemul de conducte GAZP.MM condus de Gazprom, dar cred că rata emisiilor este mai mare decât a unei scurgeri majore care a avut loc în decembrie din zăcămintele de petrol și gaze offshore din Golfulul Mexic, când s-au deversat aproximativ 100 de tone metrice de metan pe oră, a spus Caltagirone.
Scurgerea din Golful Mexic, vizibilă și din spațiu, a eliberat în cele din urmă aproximativ 40.000 de tone metrice de metan în 17 zile, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Politehnică din Valencia și publicat în revista Environmental Science & Technology Letters.
Acesta este echivalentul arderii unei cantități de cărbune în valoare de 1,1 miliarde de lire sterline, conform Calculatorului de echivalențe a gazelor cu efect de seră al Agenției pentru Protecția Mediului din SUA.
Tehnologia îmbunătățită prin satelit a sporit rapid capacitatea oamenilor de știință de a găsi și analiza emisiile de gaze cu efect de seră în ultimii ani, ceea ce unele guverne speră că va ajuta companiile să detecteze și să prevină emisiile de metan.
Scurgerile majore care au izbucnit brusc în gazoductele Nord Stream care merg din Rusia către Europa au generat o mulțime de teorii, dar puține răspunsuri clare despre cine sau ce a cauzat pagubele. Atât Rusia, cât și Uniunea Europeană au sugerat că găurile au fost cauzate de sabotori.
Europa și Statele Unite au impus sancțiuni împotriva Moscovei, ca reacție la invazia Rusiei din Ucraina, stârnind îngrijorarea că Kremlinul va încerca să priveze Europa de aprovizionarea cu energie crucială la iarnă.
Caltagirone a spus că, oricare ar fi cauza, deteriorarea conductei a reprezentat o problemă dincolo de securitatea energetică. „Acesta este cel mai risipitor mod de a genera emisii”, a spus el.
Potrivit calculelor lui Stephen Matthew Platt, cercetător în domeniul climei la institutul norvegian de cercetare a aerului Nilu, aproximativ 40.000 de tone de metan au fost eliberate în urma presupusului sabotaj: „Emisiile sunt duble față de emisiile anuale de metan ale industriei de petrol și gaze din Norvegia. Acestea sunt niveluri record, nu am mai văzut așa ceva în Norvegia și Suedia”.
„Nu am mai văzut niciodată așa ceva”. Nor uriaș de metan deasupra Scandinaviei
Alți specialiști estimează un total de 80.000 de tone de la 25 septembrie. Dacă tot gazul scurs până în prezent ar ajunge în atmosferă, ar fi echivalent cu aproximativ 0,1% din emisiile anuale estimate de metan la nivel mondial, potrivit cercetătorilor de la US Geological Survey.
Gazprom spune că 800 de milioane de metri cubi de gaz s-au scurs din gazoducte
Un purtător de cuvânt al Gazprom GAZP.MM a declarat vineri că 800 de milioane de metri cubi de gaze naturale s-au scurs din gazoductele Nord Stream după ce acestea au fost afectate de o serie de explozii, a informat agenția de presă Tass.
Potrivit TASS, purtătorul de cuvânt Serghei Kupriyanov a declarat în cadrul unei sesiuni a Națiunilor Unite prin video că volumul de gaze scăpate este echivalent cu trei luni de aprovizionare pentru Danemarca.
Efectul metanului
Gazul natural este format în cea mai mare parte din metan, cu un efect de încălzire de 28 de ori mai mare decât cel al CO2 pe un orizont de timp de 100 de ani. Se crede că este responsabil pentru aproape o treime din încălzirea globală deja înregistrată.
Cu toate acestea, durata sa de viață în atmosferă este relativ scurtă, de aproximativ zece ani, în comparație cu decenii sau chiar sute de ani pentru CO2.
La contactul cu apa, o parte din acest metan se oxidează și se transformă în CO2, explică Grant Allen, profesor de fizică atmosferică la Universitatea Manchester din Marea Britanie. „Dar având în vedere puterea scurgerii, cea mai mare parte a gazului va ajunge la suprafață sub formă de metan”, avertizează el.
