19 decembrie 2013 – La Baia Mare fost inaugurat Atelierul Memorial Gheza Vida - 31 minute în urmă
Două intervenții ale salvamontiștilor maramureșeni în ultimele 24 de ore - 3 ore în urmă
Moș Crăciun, pompierii și dilema de la ISU - 4 ore în urmă
România achită o datorie veche de peste 30 de ani către Statele Unite - 5 ore în urmă
Daruri de la jandarmi pentru copiii unei case de tip familial din Baia Mare - 5 ore în urmă
Jandarmii în vizită la Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” din Baia Mare - 6 ore în urmă
Revoluția Română, 18 decembrie 1989, Timișoara: Ziua tinerilor secerați de gloanțe pe treptele Catedralei - 7 ore în urmă
CS Minaur joacă în deplasare ultimul meci din acest an - 7 ore în urmă
Dansatorii maramureșeni Luca Mădăras Aluaș – Hannah Gomboș, pe prima treaptă a podiumului la Campionatul Național de Clase al României şi la Cupa Mystic - 8 ore în urmă
„Colindăm în Țara Codrului”: Spectacol de colinde la Asuaju de Sus - 8 ore în urmă
Furatul porților din noaptea de Anul Nou, obicei maramureșean, greu de înțeles pentru românii din alte zone
Noaptea de Aul Nou abundă de superstiții, obiceiuri și tradiții, În special la sate, pe vremea bunicilor și străbunicilor noștri, acestea erau respectate cu strictețe. Unul însă ar putea stârni cel puțin o ridicare de sprânceană pentru cei care nu sunt din Maramureș. Este vorba despre obiceiul de a fura porțile, pe care etnologii îl numesc „ritul porților deschise”. Etnologul Pamfil Bilțiu explică acest obicei.
„De Anul Nou se purifică spațiul exterior (n.r. – în afara gopodăriilor) prin clopote, pocnete de bici, împușcături ritualice, cu arme de foc sau pușcoace de carbid. Și porțile se fură pentru a se deschide. Ele eliberează spațiul pentru ca cei din casă să poată ieși din spațiul profan în spațiul purificat. În spațiul sacru. E ritul porților deschise. Poarta, de fapt, ce face: deschide și închide gospodăria. Și atunci, ca să elibereze ieșirile, porțile se fură. Și se fură la ora 00.00 fix, tainic, nu în timpul colindelor, cum cred alții. Asta e semnificația. E ritul porților deschise“, spune el.
Porțile furate se ascund apoi, pentru a îngreuna cît mai mult găsirea lor. Dar chiar și asta are o semnificație, după cum mai explică etnologul.
„Se ascund, se duc în păduri sau locuri lăturalnice, se aruncă în văi, ca să poată fi găsite tot mai greu. Sunt niște piedici rituale pentru readucerea porților, pentru că spațiul trebuie să rămână deschis. Se trece dintr-un nou an în altul și totul se face pentru optimizarea trecerilor“, mai spune el.
















