208 șefi de promoție din Maramureș au fost răsplătiți pentru rezultatele deosebite - 9 ore în urmă
Cum să îmbunătățești calitatea sunetului unui instrument muzical second hand? - 9 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: „Cu cât devii mai conștient de ceea ce gândești, cu atât este mai ușor să te separi de gândurile tale” - 12 ore în urmă
Vor avea loc zilele spiritualității și culturii la Mănăstirea Rohia; Se împlinesc 60 de ani de la eliberarea din închisoare a marelui Nicolae Steinhardt - 13 ore în urmă
Impresiile artiștilor Taberei de creație de la Ardud, la vizitarea Muzeului Memorial Gheza Vida - 13 ore în urmă
Ne mai despart câteva ore de la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris - 16 ore în urmă
PS Iustin: „Îi purtăm în suflet pe bătrânii noștri care sunt memoria vie a familiei, a comunității, a neamului. Ei sunt o istorie, o carte deschisă” - 16 ore în urmă
Copiii din Vișeu de Sus au pornit într-o aventură tradițională - 17 ore în urmă
Ateliere pentru elevi și profesori la Școala de vară „Merito” - 17 ore în urmă
Mai multe servicii prestate gratuit de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară - 18 ore în urmă
Furatul porților din noaptea de Anul Nou, obicei maramureșean, greu de înțeles pentru românii din alte zone
Noaptea de Aul Nou abundă de superstiții, obiceiuri și tradiții, În special la sate, pe vremea bunicilor și străbunicilor noștri, acestea erau respectate cu strictețe. Unul însă ar putea stârni cel puțin o ridicare de sprânceană pentru cei care nu sunt din Maramureș. Este vorba despre obiceiul de a fura porțile, pe care etnologii îl numesc „ritul porților deschise”. Etnologul Pamfil Bilțiu explică acest obicei.
„De Anul Nou se purifică spațiul exterior (n.r. – în afara gopodăriilor) prin clopote, pocnete de bici, împușcături ritualice, cu arme de foc sau pușcoace de carbid. Și porțile se fură pentru a se deschide. Ele eliberează spațiul pentru ca cei din casă să poată ieși din spațiul profan în spațiul purificat. În spațiul sacru. E ritul porților deschise. Poarta, de fapt, ce face: deschide și închide gospodăria. Și atunci, ca să elibereze ieșirile, porțile se fură. Și se fură la ora 00.00 fix, tainic, nu în timpul colindelor, cum cred alții. Asta e semnificația. E ritul porților deschise“, spune el.
Porțile furate se ascund apoi, pentru a îngreuna cît mai mult găsirea lor. Dar chiar și asta are o semnificație, după cum mai explică etnologul.
„Se ascund, se duc în păduri sau locuri lăturalnice, se aruncă în văi, ca să poată fi găsite tot mai greu. Sunt niște piedici rituale pentru readucerea porților, pentru că spațiul trebuie să rămână deschis. Se trece dintr-un nou an în altul și totul se face pentru optimizarea trecerilor“, mai spune el.