Pe 2 mai, tineretul țării își sărbătorește ziua - 4 ore în urmă
Pastorala la Învierea Domnului, anul 2024, a Preasfinţitului Părinte Iustin - 6 ore în urmă
Legenda emoționantă a Mănăstirii Rohia, locașul sfânt construit pe vârf de munte - 8 ore în urmă
În Copalnic Mănăștur va avea loc o nouă ediție a Concertului de Paști - 10 ore în urmă
Unde poți face grătar în aceste zile. Atenție, amenzile sunt mari - 12 ore în urmă
Programul supermarketurilor de sărbători - 12 ore în urmă
Programul muzeelor din Baia Mare, de sărbători - 12 ore în urmă
Penurie de asistenți medicali la Spitalul Județean - 13 ore în urmă
Conducerea TBC dorește înființarea de noi specialități - 15 ore în urmă
Primele vești din partea medicilor care l-au operat pe Florin Piersic, după ce marele actor a ajuns de urgență la spital - 15 ore în urmă
Furatul porților din noaptea de Anul Nou, obicei maramureșean, greu de înțeles pentru românii din alte zone
Noaptea de Aul Nou abundă de superstiții, obiceiuri și tradiții, În special la sate, pe vremea bunicilor și străbunicilor noștri, acestea erau respectate cu strictețe. Unul însă ar putea stârni cel puțin o ridicare de sprânceană pentru cei care nu sunt din Maramureș. Este vorba despre obiceiul de a fura porțile, pe care etnologii îl numesc „ritul porților deschise”. Etnologul Pamfil Bilțiu explică acest obicei.
„De Anul Nou se purifică spațiul exterior (n.r. – în afara gopodăriilor) prin clopote, pocnete de bici, împușcături ritualice, cu arme de foc sau pușcoace de carbid. Și porțile se fură pentru a se deschide. Ele eliberează spațiul pentru ca cei din casă să poată ieși din spațiul profan în spațiul purificat. În spațiul sacru. E ritul porților deschise. Poarta, de fapt, ce face: deschide și închide gospodăria. Și atunci, ca să elibereze ieșirile, porțile se fură. Și se fură la ora 00.00 fix, tainic, nu în timpul colindelor, cum cred alții. Asta e semnificația. E ritul porților deschise“, spune el.
Porțile furate se ascund apoi, pentru a îngreuna cît mai mult găsirea lor. Dar chiar și asta are o semnificație, după cum mai explică etnologul.
„Se ascund, se duc în păduri sau locuri lăturalnice, se aruncă în văi, ca să poată fi găsite tot mai greu. Sunt niște piedici rituale pentru readucerea porților, pentru că spațiul trebuie să rămână deschis. Se trece dintr-un nou an în altul și totul se face pentru optimizarea trecerilor“, mai spune el.