În Târgu Lăpuș se va desfășura cea de-a III-a ediție a Balului câmpenesc - 16 minute în urmă
Restricții de circulație pe mai multe străzi din Baia Mare - 32 minute în urmă
Muzeul de Mineralogie Baia Mare va găzdui Simpozionul Științific Național „Patrimoniul natural”, ediția a VIII-a - 47 minute în urmă
Au început înscrierile pentru cea de-a II-a ediție a concursului național „Ethnologica Film Fest” - 3 ore în urmă
Amenințări cu violență, rețete de bombe și ținte politice și mediatice - 3 ore în urmă
O privire sinceră asupra morții clinice - 4 ore în urmă
Se împlinesc 699 de ani de la prima atestare documentară a orașului Sighetu Marmației - 5 ore în urmă
La Facultatea de Litere din Baia Mare debutează Sesiunea internațională de comunicări științifice studențești „NORD – perspective interdisciplinare” - 6 ore în urmă
Să ne amintim jertfa lor: E ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste - 6 ore în urmă
Nuvela „Huberta” de Marian Ilea, văzută prin ochii unor adolescenți (I) - 6 ore în urmă
Filă importantă din povestea seculară a orașului Baia Mare: 20 septembrie 1347, atestarea documentară care încă mai există și astăzi despre așezare
Filă importantă din povestea seculară a orașului Baia Mare: 20 septembrie 1347, atestarea documentară care încă mai există și astăzi despre așezare
Ziua de 20 septembrie are o însemnătate extrem de mare pentru municipiul Baia Mare. În anul 1347 ar fi avut loc prima atestare documentară care poate fi studiată astăzi. Spunem asta întrucât sunt unele surse istorice care menționează existența orașului și anterior. Însă, unele documente, spre exemplu cele din 1329, nu s-au mai păstrat până în prezent.
Conform wikipedia.ro, memoria comunitară consemnează ca primă carte de identitate a orașului, documentul din 29 mai 1329 prin care regele Carol Robert (1301-1342) dăruia comitelui Corrardus, jude al orașelor Baia Mare și Baia Sprie, pădurea aflată între cele două așezări pentru ca acest teritoriu să fie populat. Baia Mare apare aici sub denumirea civitas Rivuli Dominarum, judele Corrardus fiind același și pentru Mons Medius (Baia Sprie). Documentul din anul 1329 nu s-a păstrat, conținutul său fiind rezumat într-un act din anul 1479.
În fapt, conform documentelor, prima diplomă privilegială a orașului, pe care o putem studia și astăzi, datează din 20 septembrie 1347 și a fost acordată de regele Ludovic I (1342-1382), la cererea judelui Martin, a parohului Ioan, magistrului Petru și notarului Ulrich, jurați din Baia Mare și Săsar (Rivulo Dominarum et Zazar Bánya), având în vedere faptul că privilegiul anterior al orașului a ars într-un incendiu. În realitate, prin acest nou privilegiu se stabilesc hotarele orașului și se acordă locuitorilor numeroase drepturi: libertatea de a-și alege judele, jurații și parohul, dreptul de a judeca în interiorul orașului „toate pricinile ce se ivesc între ei, deopotrivă cele mari ca și cele mici”, asigurarea libertăților individuale, libertatea vămii, dreptul unui târg pe an, timp de cincisprezece zile „fără contenire”, dreptul de desfacere liberă a vinului, dreptul de a se fortifica cu ziduri „împotriva năvalei dușmanilor”.
O categorie distinctă de prevederi vizează organizarea mineritului, precizându-se ca, anual, să se aleagă un jude al minerilor care să supravegheze împreună cu judele orașului și cu jurații, activitatea desfășurată în mine și să exercite dreptul de judecată în problemele legate de minerit. Deasemenea, judele și jurații alegeau supraveghetorii minelor, care trebuiau „să cerceteze toate hrubele și lucrările de mină și să se îngrijească de venitul urburei” cuvenite regelui, arată documentelor istorice oficiale.
Cătă ȚINEGHE