Fascinația vacanței de acasă: Nicolai Tand, artist al bucătăriei, în concediu, pe meleagurile maramureșene; Recreere în Rozavlea, în sânul familiei
Vacanță frumoasă în satul natal din Maramureș pentru Masterchef Nicolai Tand. Având propria familie alături, a hotărât să vină acasă, în vara aceasta, pe meleagurile din Maramureș.
Nicolai Tand a postat pe rețelele de socializare mai multe imagini în care culege flori de dovleac, în care merge la fân alături de fratele său în satul Sâlța, aparținător de Rozavlea sau alături de soție și de copii, în decorul tradițional de aici.
„Sunt în vizită la socrii și în seara asta vreau să gătesc ceva ce-i place foarte mult soției mele, Monica. Pentru că suntem in Maramureș, avem grădina lânga noi, mi-am cules singur florile de dovlecel. Altfel o să iasă mâncarea! Weekend fain să aveți!”, arată maramureșeanul. Acesta le-a mai arătat urmăritorilor cât de atrăgătoare pentru papilele gustative sunt plăcintele din Maramureș, dar și că „facem pâine de casă, vinete de pus pe grătar avem… Faină viața la Maramureș!”. Ba chiar a primit și invitați speciali dintre vedete. „Îmi place să primesc prieteni la mine acasă. Bine ai venit la Rozavlea, Viorel Moldovan”, mai arată cunoscutul chef, alături de fotografia cu acesta. Într-un story postat pe rețelele de socializare, Nicolai Tand arată celor care îl urmăresc că merge cu fratele său la cules de fân și face și o mărturisire, în dulcele grai moroșenesc. „Alergând pe Sâlța… De câteva zile alerg cu fratele meu, că avem fân pe Fundul Sâlții. Acum 40 de ani alergam fără să avem nimic în mână. Mergeam cu grebla, furca, coasă, cu plasa de rafie în care aveam canceul cu zamă și slănină și roșii. Și stăteam câte 4 zile și lucram. Acum abia alergăm. Ia uitați ce peisaje faine avem. E faină vara, e fain acasă. Îți dau oamenii faini de aici gemuri, mere de vară, e piersici, e fantastic. Doamne ajută, mulțam fain”, arată maramureșeanul.
„Povestea mea începe în urma cu ceva vreme într-un sat din Maramureș, locul în care am trăit până la 20 de ani, când am luat lumea la picior. La propriu. O perioada în Anglia, doua săptămâni în America, ceva vreme prin Italia și ani cărora le-am pierdut șirul în Franța, tara pe care am găsit-o cea mai aprope sufletului meu și în care m-am hotărât să rămân chiar daca nu aveam nimic. Am dormit în case abandonate, am făcut orice, de la vândut ziare, la spălat vase și lucrat pe ambulanta. Am ajuns apoi într-un restaurant, locul în care mi-am dat seama că a fi ospătar e chiar o meserie. Am pornit de la spălatul vaselor și am fost pe rand, piccolo, ospătar, manager de restaurant, director și director general. Mi-am dorit să cresc și mereu când am făcut un lucru, mi-a plăcut să-l fac bine. Așa fac și acum. Iubesc oamenii. Iubesc să îi cunosc, să le ascult poveștile și să le spun povesti. Asta m-a ajutat să intru în bucătărie prima data, desi pasiunea pentru gătit o am încă de pe vremea în care mama mă lasă de paza la oala cu fasole de pe foc. Am învățat de la colegii mei bucătari cum să gătesc franțuzește, chiar daca eu le pregăteam acasă fasole bătuta și sarmale, un deliciu pe care-l mâncau cu nesaț de fiecare data. De asta cred că mi-a și plăcut Franța atât de mult. Oamenii se respecta și respecta mâncarea, iar a fi bucătar e o meserie faina, e creație. Îmi place să mănânc, să fac mâncare, îmi place să degust, să descopăr arome. Când am ajuns pe ultima treapta pe care puteam urca în Franța, m-am intorsc acasă, locul în care mi s-a părut că o pot lua de la zero și pot valorifica cel mai bine ce am învățat în perioada mea franceza. Astăzi, timpul mi se împarte intre cele mai speciale persoane din viață mea, Ilona, fetiță mea, Iancu, băiețelul meu și Monica soția mea, bucătărie și restaurant”, arată maramureșeanul pe propriul site.
C.Ț.
