Nouă ani de administrație în Baia Sprie, cu investiții, fonduri europene și proiecte de dezvoltare - 4 ore în urmă
Maramureșanul Marcel Foltoș a obținut premiul II la Festivalul Literar „BOGDANIA” de la Focșani - 7 ore în urmă
Schismă în Biserica Catolică: Vaticanul anunță excomunicarea unui grup ultratradiționalist - 7 ore în urmă
Angajații administrației publice locale s-au mobilizat în cadrul campaniei interne de donare de sânge - 8 ore în urmă
De la robot la operă de artă: Academia de Robotică Baia Mare organizează activități de vacanță pentru copii - 8 ore în urmă
Colonia Pictorilor din Baia Mare găzduiește și în acest an expoziția lucrărilor de atestat a elevilor Colegiului de Arte - 10 ore în urmă
Fostul mare portar, Rică Răducanu, este internat în spital cu mai multe traumatisme - 10 ore în urmă
Doctoranzii Ingrid Orosz și Anton Mihiș au susținut cu succes tezele de doctorat la Facultatea de Litere din Baia Mare - 11 ore în urmă
Răzvan Lucescu revine în Qatar și semnează unul dintre cele mai valoroase contracte ale carierei - 11 ore în urmă
Delegație Eparhială la Parohia Posta, în urma incendiului devastator care a distrus biserica de lemn monument istoric - 13 ore în urmă
Clacă de secerat la Suciu de Sus; Vechiul obicei agrar este dus mai departe
Sâmbătă, 22 iulie, o clacă de secerat a avut loc în Suciu de Sus. O inițiativă deosebită prin care vechiul obicei agrar este dus mai departe.
Au fost foarte mulți participanți, de toate vârstele, aceștia fiind îmbrăcați în port tradițional. Așa ca pe vremea bunicilor.
După secerat, legat snopi și făcut clăi a urmat o pauză pentru o poveste cu bucate tradiționale, jocul clăcașilor și voie bună pentru toți participanții.
„Fără kitsch, fără fandoseală, fără nimic artificial, așa s-a străduit să fie claca la secerat organizată în Suciu de Sus de prietenii noștri Aurica și Ionel Todoran. Adică intrat cu secera în holda de grâu, e adevărat, nu în toată pentru că nu era zdicită (zvântată, adică) după ploaia de dimineață, făcut snopi și chiar o claie.
După care o horincă bună, slănină cu ceapă, guiaș, mălai (sigur, au fost mult mai multe bunătăți, zic doar de cele gustate de mine), și un joc la șură pe ritm din acela, de-al locurilor, care pentru noi vine din pământ și din cer deodată și pe care n-ai cum să nu-l prinzi.
Nu știu câtă vreme se vor mai organiza asemenea întâlniri pentru că cei care mai trag de ele, nu pentru a fi puse pe televizor, ci pentru a se bucura împreună, aparțin generației 50+. Noi suntem cei care am prins „live” și agricultura medievală, aratul cu plugul tras de cai, și combina care seceră comandată digital, trăind alăturea cu cea mai rapidă evoluție tehnică cunoscută de omenire (cred că urmează cât de repede tractorul-robot). Iar generația asta de care zic este, cum bine spunea un prieten etnolog, ultima „curea de transmisie” între cei care au crescut cu mirosul pământului și-al darurilor lui și cei către care se deschide o lume condusă din butoane. Ce va fi, vom vedea”, a scris prof. Ioan Gherghel pe rețelele de socializare.
E nevoie de astfel de evenimente, pentru ca tradiția și obiceiurile să fie duse mai departe.
L.C.H.
Foto – Teleleu din Maramureș, Centrul de Informare Turistică Târgu Lăpuș





















