Guvernul României pregătește un buget ambițios pentru anul 2025, cu alocări semnificative pentru sectoare-cheie precum Energie, Transporturi, Sănătate, Educație și Apărare. În schimb, fondurile pentru Agricultură, Cultură și Dezvoltare vor fi reduse. Proiectul de buget, care urmează să fie dezbătut și aprobat în Guvern, reflectă prioritățile investiționale ale executivului, dar și constrângerile economice impuse de contextul actual.
Creșteri substanțiale pentru anumite ministere
Cea mai spectaculoasă creștere bugetară este alocată Ministerului Energiei, care primește 152,6% mai mulți bani față de 2024, ajungând la 14,77 miliarde lei. Această majorare vine în contextul necesității investițiilor în infrastructura energetică și tranziția către surse regenerabile.
Alte ministere care beneficiază de creșteri importante:
- Ministerul Transporturilor → +19,7% (buget de 43,27 miliarde lei) și o creștere masivă a creditelor de angajament, de 332%, ceea ce sugerează proiecte majore de infrastructură.
- Ministerul Sănătății → +35% (buget de 27,99 miliarde lei), cu accent pe modernizarea spitalelor și îmbunătățirea serviciilor medicale.
- Ministerul Mediului → +55,6% (buget de 4,84 miliarde lei), pentru inițiative de protecție a mediului și managementul apei.
- Ministerul Educației → +9,9% (buget de 64,82 miliarde lei), reflectând investiții în școli și universități.
- Ministerul Apărării Naționale → +10,2% (buget de 42,76 miliarde lei), o alocare consistentă în contextul tensiunilor geopolitice din regiune.
- Ministerul Muncii → +16,4% (buget de 95,6 miliarde lei), sugerând creșteri ale alocațiilor sociale și pensiilor.
Tăieri semnificative la Agricultură, Cultură și Dezvoltare
În paralel, unele ministere suferă reduceri bugetare:
- Ministerul Agriculturii → -5,76% (buget de 25,79 miliarde lei), deși creditele de angajament cresc cu 7,53%.
- Ministerul Culturii → -1,2% (buget de 1,4 miliarde lei), cu o creștere notabilă a creditelor de angajament (+37,3%), ceea ce sugerează noi proiecte culturale în pregătire.
- Ministerul Dezvoltării → -12,2% (buget de 21,66 miliarde lei), semnalând o reducere a investițiilor în infrastructura locală.
De asemenea, fondurile pentru Administrația Prezidențială, Parlament (Senat și Camera Deputaților) vor fi diminuate, indicând un efort de reducere a cheltuielilor la nivel instituțional.
Alocări speciale și perspective
- Serviciile de informații primesc mai multe fonduri, fără a fi specificate sumele exacte.
- Ministerul Finanțelor beneficiază de o creștere de 38,5% la creditele bugetare și de 101,9% la creditele de angajament, semnalând o strategie financiară agresivă pentru anul următor.
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene → +37,9%, indicând o accelerare a absorbției fondurilor europene.
Etapele adoptării bugetului
Bugetul urmează să fie analizat de Consiliul Economic și Social (CES) și Consiliul Legislativ, după care va intra în ședința de Guvern, cel mai probabil sâmbătă. Ulterior, va fi pus în transparență publică, iar Parlamentul îl va dezbate și aproba.
Acest proiect de buget reflectă o strategie de creștere a investițiilor în infrastructură, sănătate și apărare, dar și o ajustare a cheltuielilor în domenii considerate mai puțin prioritare. Rămâne de văzut cum va influența această alocare dezvoltarea economică a țării și echilibrul fiscal în 2025.
Vasile Petrovan
