Antrenorul Minaurului, Joao Florencio, după înfrângerea cu Bistrița: „Am avut prea multe jucătoare bune cu probleme medicale” - 11 minute în urmă
Întâmpinarea Domnului – tradiții creștine și obiceiuri populare - 20 minute în urmă
2 februarie 1952 – S-a născut poetul Mircea Petean - 46 minute în urmă
Avertizare importantă de la Salvamont – atenție sporită în Munții Gutâi! - 1 oră în urmă
Prognoza meteo Maramureș, luni 2 februarie 2026 - 2 ore în urmă
Adi Hădean, băimăreanul care a dus gustul de acasă în toată România - 13 ore în urmă
Sărbătorile Zăpezii au adus distracție maximă la Izvoare Resort - 14 ore în urmă
Credință și solidaritate: Deți Iuga organizează două concerte caritabile de pricesne la Cluj-Napoca și Baia Mare - 14 ore în urmă
După mai bine de 50 de ani, oamenii se întorc spre Lună și nu e o poveste de film - 14 ore în urmă
Nota 1 pentru tema de acasă, sau cum schimbă AI regulile în școli - 17 ore în urmă
Amintirea cozilor pentru alimente din perioada comunistă
În momente de relaxare, oamenii dau frâu liber gândurilor de tot felul. Și atunci, intervine memoria de lungă durată. Ea îi poartă prin episoade din viețile lor, până în perioada copilăriei.
Cozile pentru procurarea alimentelor de bază au rămas în mintea multor români.
Problemele cu alimentația au început in anul 1980, când România trebuia să scape de datoriile externe. Se concepuse un plan de alimentație, numit „Alimentația Științific-Rațională.
Când se afla că se primește marfă, lumea sărea pe magazin. Se formau cozi interminabile, unii oameni îl rugau pe cel din față să păstreze locul, sau își lăsau sacoșa acolo până la întoarcere.
Cozile la lapte, ulei, zahăr, orez începeau dimineața foarte devreme. Cetățenii își așezau scăunelele la rând, aduse de acasă.
Șirurile lungi de oameni în așteptare devenise o imagine comună, cotidiană.
O parte din rația lunară de alimente, pentru o persoană era de:
– 500 de grame de carne de porc, inclusiv cu oase și grăsimi
– 600 de grame de salam și cârnați
– 1/2 pachet de unt
– 700 de mililitri de ulei
– 1 kilogram de zahăr
– 12 ouă
– 1-4 pui /familie, variind în funcție de mărimea lor
-1/2 de franzelă de persoană pe zi
– mălaiul era la liber dar lipsea cu desăvârșire din magazine
Programul copiilor nu includea doar școală și joacă, ci și ținutul rândului la cozi.
La toate acestea se adăugau întreruperile de curent, slaba încălzire a apartamentelor, apa caldă, doar o dată sau de două ori pe saptamană, transportul în comun supraaglomerat.
În 1989, România reușise să-și plătească integral datoria externă, socotită principalul vinovat pentru nivelul de trai scăzut al românilor. Cu toate acestea, el se degradase considerabil.
Din cauza lipsurilor, oamenii erau solidari și apropiați.
Telefoanele fixe erau un lux. Se făcea cerere iar perioada de așteptare, dura ani întregi.
Vremurile care au urmat după revoluție au adus belșug însă oamenii au început să piardă noțiunile de omenie, înțelegere.
Ce a reușit regimul comunist, a fost îndoctrinarea poporului printr-un sistem bine orânduit, planificat pe termen lung.
În schimb regimul de după Revoluție nu a reușit să îl implementeze, pentru crearea unei generații de oameni care să se adapteze unor vremuri noi.
Lăcrimioara ZOTA










