Mâine, recital de pricesne la Berința la începutul Postului Adormirii Maicii Domnului - 8 minute în urmă
Să îl cunoaștem pe Andrei Coteț, un tânăr cu visuri mărețe în producția muzicală! - 24 minute în urmă
De astăzi, vinietele din Bulgaria sunt mai scumpe. Noile tarife pentru șoferi - 51 minute în urmă
Povestea Mănăstirii din Băsești - 1 oră în urmă
Patrimoniul maramureșean unește culturi: Eveniment special dedicat Zilei Internaționale a Prieteniei, la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare - 2 ore în urmă
Volumul „Antropologia Imaterialului” semnat de Petru Pap a fost lansat la Baia Mare - 2 ore în urmă
Program modificat pentru circulația automarfarelor în Ungaria, din cauza caniculei - 2 ore în urmă
Horațiu Mălăele împlinește 74 de ani. Artistul care a transformat rana în umor și viața în spectacol - 3 ore în urmă
Gest de solidaritate în Fărcașa: Comunitatea a refăcut acoperișurile a două familii aflate în impas - 5 ore în urmă
Liceul Tehnologic Forestier Sighetu Marmației oferă oportunități de studii postliceale în domeniul informaticii - 6 ore în urmă
Alianța CHARTER lansează un nou raport dedicat analizei preliminare a neconcordanțelor existente între oferta de educație și formare și nevoile pieței muncii
Ca urmare a calității de membru contributiv al Comunității CHARTER – European Cultural Heritage Skills Alliance, Consiliul Județean Maramureș are oportunitatea de a disemina raportul referitor la analiza preliminară a neconcordanțelor existente între oferta de educație și formare din domeniul patrimoniului cultural și nevoile pieței muncii, punând la dispoziția comunității maramureșene rezultatele studiului.
Care sunt lacunele și nevoile profesioniștilor din domeniul patrimoniului cultural din Europa? Alianța CHARTER analizează principalele lacune ale ofertei de educație și formare existente la nivel european în domeniul patrimoniului cultural raportat la nevoile pieței muncii și propune modalități de îmbunătățire a raportului dintre cerere și ofertă. Prognoza rezultată din examinarea provocărilor cu care se confruntă profesioniștii în domeniul patrimoniului cultural din Europa, identifică necesitățile existente în materie de tehnologie, dezvoltare durabilă, colaborare, diversitate, finanțare și multe altele.
Documentul are ca scop analiza datelor colectate în vederea identificării perspectivelor de dezvoltare a carierei, de îmbunătățire a calității standardelor de certificare și optimizare a procesului de învățare. Identificarea carențelor și nevoilor care afectează dezvoltarea activităților profesionale în domeniul patrimoniului cultural permite examinarea unor soluții optime din punct de vedere al eficacității, eficienței, impactului, transferabilității și durabilității.
Această abordare calitativă evidențiază 14 politici de bune practici din regiunile afiliate la CHARTER. Raportul subliniază decalajele de competență în înțelegerea patrimoniului cultural ca ecosistem, experții subliniind nevoia de abordări practice în educație, eliminarea decalajelor dintre teorie și practică respectiv abordarea provocărilor legate de digitizare. În vederea încurajării învățării informale și non-formale, raportul recomandă modele precum comunități de practică, cercuri de învățare virtuoase și rețele profesionale de învățare pentru asigurarea flexibilității schimbului de cunoștințe la nivel european. Alte provocări menționate includ lipsa educației orientate spre aplicabilitate, decalajele între teorie și practică, necesitatea interconectării patrimoniului cu domeniul economic și social respectiv abordarea patrimoniului cultural ca ecosistem și resursă orientată spre viitor.
Datele analizate relevă faptul că arealul de nevoi emergente în sectorul patrimoniului cultural cuprind aspecte legate de tehnologie, dezvoltare durabilă, colaborare profesională, implicarea administrației publice, diversitate, posibilități de finanțare, utilitate socială, transfer de cunoștințe, clasificare ocupațională, standarde de certificare a calității și descrierea abilităților specifice. Printre diferitele concluzii și recomandări emise de acest raport, este accentuată importanța recunoașterea valorii metodelor de învățare non-formale și informale comparativ cu cele formale, datorită flexibilității lor în ceea ce privește timpul, locația și abordările de învățare.
Pentru ulterioare informații accesați raportul complet.














