Doi „zimbri”, în lotul lărgit al României pentru fazele finale ale Rugby Europe Championship - 14 minute în urmă
Educație prin mișcare: Cursurile de schi, o experiență de neuitat pentru copiii din Fărcașa - 21 minute în urmă
3 martie 1940, s-a născut rapsodul popular maramureșean Ștefan Petreuș - 2 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, marți 3 martie 2026 - 2 ore în urmă
Prof. univ. dr. emerit Petru Dunca, interviu cu profesorul coreean Jeong O Park - 11 ore în urmă
Întâlnire cu iSilent în Baia Mare - 12 ore în urmă
Oaspeți de la Tech-X la ITPF Sighet - 13 ore în urmă
Oana Lasconi lansează un atac lipsit de orice decență la adresa Patriarhului Daniel - 14 ore în urmă
Peste 270 de pietoni amendați într-o săptămână în Maramureș - 14 ore în urmă
Elevii claselor a VIII-a de la Școala Gimnazială Baia Sprie, informați despre oferta educațională a liceelor militare - 15 ore în urmă
Aducere aminte: În Lăpuș, urcatul orilor în munte avea loc și iarna; „Staoluʼ de iarnă se făcea înalt tare, ca să nu poată sări lupii”
În Lăpuș urcatul în munte al oilor se practica și iarna. Cu ajutotul Centrului Culturii Tradiționale Maramureș aflăm cum era atunci.
„Patru, cinci persoane cu oi mai multe, să aduna și merea în munte. Să făcea staol de iarnă, din nuiele. Se îngrădea, se făcea colibă de lobde, așa-i zicea. Se puneau mai mulți pari și se punea lut peste ei. Și lângă se făcea staoluʼ și avea acces
din staol în colibă și invers, în caz că venea ursul sau lupul.
Staoluʼ de iarnă se făcea înalt tare, ca să nu poată sări lupii. Săra cânii să băgau în staol, nu să lasau afară. Povestește lumea din bătrâni că acolo venea Fata Pădurii. Că rămânea singur câte un cioban la oi acolo sus. Stătea singur acolo cu săptămânile, ducea fărină, ducea brânză, ducea tocană, nu ducea pită pă atunci. Mânca tocană cu brânză, lapte, lapte acru” (Colecția Corina Isabella Csiszár, Memoria Ethnologica, Nr. 26 – 27).
Foto: Mihai Ian Nedelcu









