Schitul „Schimbarea la Față” Baia Mare va găzdui seara duhovnicească și conferința „Omul în era digitală: între control și dependență” - 15 minute în urmă
Patricia Moldovan, premiul II la Festivalul Național de Folclor „Trecui aseară prin codru” - 38 minute în urmă
Doi handbaliști de la Fabrica de Campioni, la Selecționata Seriilor - 42 minute în urmă
Se construiește sens giratoriu la Hideaga - 2 ore în urmă
S-a lansat Busola Media, o platformă prin care utilizatorii își pot identifica profilul de ”consumator media” - 2 ore în urmă
Casa de Cultură a Sindicatelor intră în patrimoniul municipiului Baia Mare - 3 ore în urmă
Tânăr găsit mort pe munte de salvamontiști - 4 ore în urmă
Un nou sistem de monitorizare rutieră a fost introdus în Timișoara - 4 ore în urmă
Se fac înscrieri pentru cursuri de dans popular dedicate copiilor din zona Șomcuta Mare - 5 ore în urmă
Reîntoarcerea profesorului Grigore Leșe la Lăpuș: întâlnire emoționantă cu primul cor al comunei - 5 ore în urmă
A doua zi de Paște, ziua în care se permit petrecerile și dansul
Conform tradiției, a doua zi de Paște este rezervată petrecerilor și dansului. După cele șapte săptămâni de post, sătenii organizau petreceri cu dans și voie bună. De asemenea, la Șurdești și în unele localități era sărbătorit cel mai harnic gosopodar din sat, cel care a ieșit primul la arat.
Tot în a doua zi de Paști se merge la stropit, iar în Țara Lăpușului se organiza Verjel. Era, de fapt o petrecere la care nevestele tinere aduceau mâncare, iar bărbații aduceau băutura și tocmeau muzicanții. Verjelul era o bună ocazie pentru tineri să se cunoască mai bine, să se formeze cupluri, să se pună la cale căsătorii. Verjelul a fost reluat în ultimii câțiva ani în Cupșeni, ocazie cu care toată lumea îmbracă portul popular, exact așa cum este specific fiecăruia din cele patru sate aparținătoare. Adevăratul spectacol consta, pe vremuri, în alegerea perechilor. Apoi urma jocul, iar petrecerea dura până dimineața.
Datul în huțuță la Borșa
La Borșa exista un alt obicei, reminiscență de pe vremea când ocaziile de distracție pentru tineri erau rare. Și acesta avea ca scop întâlnirea tinerilor și formarea cuplurilor sau punerea la cale a căsătoriilor. Este vorba despre „datul în huțuță”, care este, de fapt, un leagăn imens, construit din lemn, unde băieții aveau ocazia să-și dovedească curajul și să impresioneze vreo fată.
Cu o înălţime considerabilă, între 12 şi 16 metri, huţuţa era construită în Săptămâna Mare, din trunchiuri înalte de copaci, aduse din pădure de mai mulţi bărbaţi voinici.
Leagănul era legat cu un lacăt până în ziua de Paște, pentru ca nimeni să nu poată să se „distreze” până atunci.
Sursa foto: Ionuț Bujenita















