Ce găseai pe masa țăranului român în trecut, de Paște. Mielul umplut a apărut relativ recent - 6 ore în urmă
Expoziția „Un secol de arte frumoase la Baia Mare” va fi vernisată la Palatul Episcopal Romano-Catolic de Oradea - 8 ore în urmă
Primăvara în Satul de pe Dealul Florilor, în a doua zi de Paști - 8 ore în urmă
Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Slăbiciunile din viață și influența asupra noastră, câteva sfaturi esențiale; Cum le recunoaștem și cum acționăm - 8 ore în urmă
Val de infecții respiratorii și gripă în Maramureș - 8 ore în urmă
Un milion de euro, la Borșa, prin PNNR - 8 ore în urmă
Într-o zi de 3 mai, Nadia Comăneci ne-a făcut mândri că suntem români - 8 ore în urmă
Când vor intra pe carduri, alocațiile pe luna mai - 9 ore în urmă
O cățelușă are nevoie de ajutorul oamenilor, iubitori de animale - 10 ore în urmă
Zilele Insuficienței Cardiace - 11 ore în urmă
De luat aminte: rebusul întinerește mintea cu 8-10 ani
În România dinainte de 1989, rebusul a fost un fenomen care i-a îngrijorat pe comuniști, din cauza impactului său și a faptului că era practicat de oameni inteligenți. Când întrecerile rebusiste au luat o formă organizată – formula de campionat național la masă – la fiecare etapă, în hotelul în care erau cazați concurenții, erau prezenți și niscaiva discreți securiști. Nu ne oprimau, ba – în timp – au recunoscut că erau trimiși acolo pe motiv că organele de partid considerau că o asemenea densitate de inteligență pe metru pătrat trebuia supravegheată îndeaproape. În plus, partidul era frustrat că revista fanion a rebusiștilor, ”Rebus”, se vindea de bună voie în tiraj de peste 1.000.000 de exemplare, cu mult peste cel ”stimulat” al publicațiilor oficiale ale PCR (”Scânteia”, ”Scânteia Tinereului”, România Liberă, ”Munca” ș.a.”).
Ca atare au limitat tirajul pe ediție al revistei ”Rebus” la maxim 500.000 de exemplare/ediție (atunci, revista apărea de două ori pe lună). Celor de astăzi le va veni greu să înțeleagă cât de greu era să închei un abonament la revista ”Rebus” – sau la ”Gazeta Sporturilor” – publicații care aveau neobrăzarea să depășească tirajul publicațiilor de partid.
Dar rebusul transgresează regimurile – și țările -, confirmând că e unul dintre cele mai eficiente mijloace de antrenament al creierului, care ți-l menține în formă și dincolo de borna 50 de ani a vieții.
Un grup de cercetători de la Universitatea din Exeter şi King’s College din Londra au realizat un studiu cu chestionare on-line la care au participat 19.000 de persoane. Participanţilor la studiu li s-a solicitat să menţioneze cât de des dezleagă jocuri de cuvinte sau enigme rebusiste ori numerice şi să răspundă la o serie de teste cognitive, totul cu scopul de a măsura schimbări în funcţiile cerebrale. Cercetarea a fost publicată în International Journal of Geriatric Psychiatry.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că persoanele cu vârste peste 50 de ani, care dezleagă în mod frecvent cuvinte încrucişate şi jocuri numerice, au funcţii cerebrale mai bune. Cu cât adulţii de peste 50 de ani rezolvă mai des jocuri de perspicacitate precum cuvinte încrucişate, enigmistică şi Sudoku, cu atât creierul lor funcţionează mai bine – este concluzia la care a ajuns studiul. Cu cât participanţii au rezolvat mai des jocuri enigmistice, cu atât aceştia au performat mai bine la testele de atenţie, logică şi memorie, au constatat oamenii de ştiinţă.
Analizând rezultatele evaluărilor, cercetătorii au calculat că, în cazul adulţilor care dezleagă cuvinte încrucişate, funcţiile cerebrale sunt echivalente cu cele ale unor persoane cu 10 ani mai tinere în cazul testelor gramaticale şi, respectiv, cu cele ale unor persoane cu opt ani mai tinere la testele care au măsurat memoria pe termen scurt.
“Cu cât oamenii rezolvă mai frecvent enigme precum rebus, enigmistică sau Sudoku, cu atât mai bună este performanţa lor la o serie de sarcini care evaluează memoria, atenţia şi logica. Nu putem spune că dezlegarea unor astfel de jocuri de perspicacitate reduce în mod necesar riscul de demenţă pe parcursul vieţii, dar această cercetare vine în sprijinul unor descoperiri anterioare, care au arătat că dezlegarea frecventă de cuvinte încrucişate şi de jocuri numerice contribuie la menţinerea unei funcţii cerebrale mai bune pentru o perioadă mai îndelungată” – a spus Anne Corbett, de la Facultatea de Medicină a Universităţii Exeter, conducătoarea cercetării.
Ananei GAGNIUC – campion național enigmistică (1989)