Filosof, profesor universitar, cercetător și autor al unor lucrări de specialitate, Petru Dunca împlinește astăzi 71 de ani. Născut la 11 noiembrie 1955, în Budești, Maramureș, și-a desfășurat o mare parte a activității în învățământul superior băimărean, contribuind la înființarea unor specializări universitare și la dezvoltarea studiilor doctorale în filosofie. Biografia sa cuprinde însă și preocupări literare, experiență în televiziune, cercetări de antropologie culturală și participări la manifestări academice internaționale.

Originar din Maramureș, Petru Dunca a urmat cursurile Liceului „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, apoi a studiat filosofia și istoria la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, între anii 1976 și 1980. În perioada 1991-1994 a urmat studii postuniversitare de antropologie culturală la Universitatea Liberă din Bruxelles, în cadrul unui program internațional de pregătire, iar în 1999 a obținut titlul de doctor în filosofie la universitatea ieșeană.

Activitatea profesională a început în învățământul preuniversitar, fiind profesor și director coordonator al școlilor din Ieud și Budești între anii 1980 și 1987. A lucrat ulterior în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Maramureș, mai întâi ca inspector școlar, iar în perioada 1991-1992 ca inspector școlar general adjunct. Din 1993 și-a continuat activitatea în mediul universitar băimărean, parcurgând treptele carierei academice de la lector la conferențiar și profesor universitar.

O parte importantă a activității sale este legată de înființarea și organizarea unor programe de studii la Universitatea de Nord din Baia Mare, instituție integrată ulterior în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. A participat la dezvoltarea specializărilor Etnologie, Filosofie, Jurnalism, Comunicare și Relații Publice, precum și a programului de masterat Drepturile Omului, în domeniul Filosofie.

În 1999 a fost înființată specializarea Filosofie, iar în 2007 a fost acreditată Școala Doctorală de Filosofie de la Baia Mare, unde Petru Dunca activează în calitate de conducător de doctorat. Între 2008 și 2012 a ocupat funcția de decan al Facultății de Litere din cadrul Universității de Nord, fiind implicat și în proiecte de colaborare cu instituții academice din România și din străinătate.

De-a lungul carierei universitare a predat discipline precum filosofia Orientului antic, filosofia contemporană, hermeneutica, filosofia minții, etnologia, antropologia culturală și științele comunicării. Din 2019 este cercetător asociat al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, iar în noiembrie 2024 Senatul Universității Tehnice din Cluj-Napoca i-a acordat titlul de profesor universitar emerit.

Activitatea sa academică a continuat și în ultimii ani prin organizarea unor întâlniri și conferințe dedicate filosofiei. În noiembrie 2025, la Baia Mare a avut loc manifestarea națională „25 de ani de Filosofie la Baia Mare”, care a reunit cadre universitare din mai multe centre academice ale țării. În perioada 19-22 mai 2026, profesorul s-a implicat în organizarea „Zilelor Filosofiei în Maramureș”, eveniment care a cuprins conferințe, dezbateri și întâlniri cu studenți, elevi și profesori. De asemenea, este implicat în seria „Conferințele Filosofice de la Baia Mare”, inițiată în 2025, precum și în organizarea concursului de eseu filosofic pentru liceeni „Emil Cioran”.

Preocupările sale de cercetare acoperă domenii diferite, de la filosofia indiană și istoria ideilor până la antropologia culturală, comunicare și studiul tradițiilor. Printre volumele publicate se numără Ființă – Cunoaștere – Fericire la gânditorii post-paninieni (2000), Eseuri etnologice (2000), Repere în antropologia culturală a alimentației (2004) și Introducere în filosofia Orientului antic (2005).

A participat, de asemenea, la realizarea unor lucrări colective, printre care Mâncarea între ritual și simbol (2007), alături de Delia Suiogan și Ștefan Mariș, precum și la coordonarea unor volume despre etică, comunicare și societatea cunoașterii. Studiile sale au apărut în publicații românești și internaționale, unele dintre cercetări fiind prezentate la congrese și conferințe organizate în Belgia, Franța, Italia și în alte țări.

Una dintre direcțiile mai puțin obișnuite ale cercetărilor sale privește alimentația ca fenomen cultural. În volumul Repere în antropologia culturală a alimentației, hrana este analizată nu doar ca necesitate biologică, ci și în relație cu tradițiile, ritualurile, simbolurile și viața socială. Cartea a fost premiată în 2005, atât în cadrul manifestării băimărene „Cărțile Anului”, cât și la Festivalul Internațional StudentFest de la Timișoara.

Înainte de afirmarea în mediul universitar, profesorul Petru Dunca a avut o activitate literară, îndeosebi în poezie și eseistică. Numele său apare în antologii încă din 1972, iar în anii următori a obținut mai multe premii la concursuri și festivaluri naționale. În 1981 a câștigat Premiul I la Festivalul Național de Poezie „Nicolae Labiș”, în 1982 a fost premiat pentru eseu la Festivalul Național „Mihail Sadoveanu”, iar în 1984 a primit Premiul „Nichita Stănescu” la festivalul de poezie de la Sighetu Marmației. Activitatea literară a continuat și în anii următori, cu apariții în antologii și reviste culturale.

O altă experiență, mai puțin asociată astăzi cu activitatea sa universitară, este cea din televiziune. Petru Dunca a lucrat ca redactor în cadrul Departamentului Emisiunilor Informative al Televiziunii Române, realizând materiale din județele Maramureș și Satu Mare. Potrivit CV-ului său, această activitate a însemnat peste 450 de reportaje și știri. A colaborat și cu publicații din presa scrisă, preocupările sale pentru comunicare regăsindu-se ulterior în activitatea didactică și în studiile de specialitate.

Cercetările etnologice l-au adus frecvent în contact cu tradițiile Maramureșului, de la simbolistica satului și practicile rituale până la istoria culturală a comunităților. Printre subiectele abordate în lucrările sale se numără variantele maramureșene ale Mioriței, semnificațiile simbolice ale muntelui în folclor, gastronomia rituală și cercetările privind Codicele de la Ieud. În paralel, a studiat filosofia indiană, inclusiv concepțiile despre limbaj ale gânditorului Bhartrhari, o preocupare prezentă în lucrări publicate de-a lungul mai multor decenii.

În activitatea sa se regăsesc și colaborări universitare internaționale. A participat la proiecte academice și schimburi de experiență cu instituții din Belgia, Italia, Franța și Norvegia, precum și la manifestări științifice organizate în alte centre universitare europene. În 2012 a primit un medalion de argint din partea Universității Pontificale Lateranense din Roma, pentru contribuția la dezvoltarea relațiilor de colaborare universitară.

De-a lungul anilor, Petru Dunca a primit mai multe distincții, între care titlurile de cetățean de onoare al localităților Ieud și Budești, iar în 2023 pe cel de cetățean de onoare al municipiului Baia Mare.

La 71 de ani, Petru Dunca își continuă activitatea în mediul universitar băimărean, prin coordonarea cercetărilor doctorale și participarea la manifestări academice. Parcursul său profesional, început în școlile din Maramureș și continuat în universitate, cuprinde peste patru decenii de activitate didactică, alături de preocupări constante pentru filosofie, cultură și cercetarea tradițiilor.

Vasile Petrovan

Citește și:

10 noiembrie, Ziua Artileriei Române

Lasă un comentariu