De la Ciocotiș la performanța medicinei clujene, povestea medicului maramureșean Adrian Bărbos

Spitalul MedLife Humanitas din Cluj-Napoca a aniversat zece ani de activitate, un moment care a reunit personalități ale lumii medicale, reprezentanți ai autorităților și profesioniști care au contribuit la dezvoltarea instituției. Printre cei trei medici fondatori se numără dr. Adrian Gabriel Bărbos, medic primar în anestezie și terapie intensivă, născut în satul Ciocotiș, comuna Cernești, din județul Maramureș. 

Adesea, realizările unor oameni ajung să fie cunoscute departe de locurile în care s-au născut, în timp ce acasă, printre cei care le-au cunoscut familia, copilăria sau primii ani de școală, parcursul lor rămâne mai puțin cunoscut. Despre un asemenea om mi-am propus să scriu după ce am urmărit informațiile despre aniversarea celor zece ani de activitate ai Spitalului MedLife Humanitas din Cluj-Napoca. În relatările despre această instituție medicală importantă am întâlnit numele doctorului Adrian Gabriel Bărbos, unul dintre cei trei fondatori ai spitalului, medic cu o îndelungată experiență în anestezie și terapie intensivă. Dincolo de realizările sale profesionale, mi-a atras însă atenția un amănunt biografic care, pentru cititorii din Maramureș, are o semnificație aparte: Adrian Bărbos este originar din Ciocotiș, un sat din comuna Cernești, unde a crescut, a învățat și și-a petrecut anii copilăriei.

Povestea unui asemenea parcurs poate fi spusă prin diplome, funcții, instituții și realizări profesionale, dar cred că ea devine cu adevărat interesantă atunci când privim și spre oamenii care au contribuit la formarea celui care avea să ajungă medic. Pentru că între copilul care învață într-o școală de sat și specialistul care participă la intervenții medicale de mare complexitate există un drum lung, construit prin muncă și perseverență, dar și prin educația primită acasă, prin întâlnirea cu dascăli dedicați și prin valorile pe care aceștia reușesc să le transmită.

Adrian Gabriel Bărbos s-a născut la 22 septembrie 1969, în localitatea Ciocotiș, într-o familie în care școala și îngrijirea celor aflați în suferință făceau parte din preocupările cotidiene. Tatăl său, Gavril Bărbos, a fost profesor de biologie la școala din sat, iar mama, Rozalia Bărbos, a lucrat ca personal medical la dispensarul local. Erau două profesii care presupuneau, fiecare în felul său, apropierea de oameni și asumarea unor responsabilități importante pentru o comunitate rurală, într-o perioadă în care profesorul și personalul medical se numărau printre reperele vieții satului.

Nu știm în ce măsură profesiile părinților au influențat alegerea viitoarei sale cariere, dar această apropiere dintre educație și medicină rămâne un detaliu interesant al biografiei sale. Într-o casă în care tatăl era preocupat de formarea copiilor, iar mama își desfășura activitatea într-un dispensar, munca în folosul celorlalți era o realitate cunoscută îndeaproape. Privind astăzi spre profesia pe care Adrian Bărbos avea să o aleagă, este greu să nu remarci această legătură dintre mediul în care a crescut și domeniul în care și-a construit cariera.

Primii ani de școală i-a urmat în Ciocotiș, unde a avut parte de dascăli cu vocație, dedicați profesiei și preocupați de formarea elevilor dincolo de simpla transmitere a cunoștințelor. Printre aceștia se numărau Ioan Mureșan, Maria Mureșan, Iosif Gherghel și alți profesori ai școlii, inclusiv propriul tată, Gavril Bărbos. Erau oameni pentru care rolul de dascăl nu se încheia odată cu ultima oră de curs și a căror contribuție la educația copiilor merită amintită atunci când vorbim despre cei care, pornind dintr-o comunitate rurală, au reușit să se afirme în domenii profesionale importante.

Într-un sat precum Ciocotiș, școala nu reprezenta doar locul în care copiii învățau să scrie, să citească sau să înțeleagă lumea, ci și una dintre principalele posibilități de a descoperi că viitorul lor putea depăși granițele comunității în care crescuseră. Un profesor capabil să recunoască aptitudinile unui elev, să îi încurajeze curiozitatea și să îi cultive încrederea în propriile posibilități putea avea o influență care să se regăsească peste mulți ani în alegerile acelui copil. Nu este, așadar, lipsit de semnificație faptul că numele dascălilor din Ciocotiș își găsesc locul astăzi în povestea unui fost elev ajuns medic și fondator al unei instituții spitalicești importante.

După absolvirea școlii din satul natal, Adrian Bărbos și-a continuat studiile la Liceul Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, instituție cunoscută în prezent sub numele de Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare”. A urmat apoi Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca, în cadrul universității care poartă astăzi numele marelui medic și profesor Iuliu Hațieganu. Trecerea de la școala din Ciocotiș la rigorile învățământului militar și, ulterior, la pregătirea universitară în medicină a însemnat parcurgerea unor etape educaționale solicitante, care aveau să îl pregătească pentru o profesie în care disciplina, capacitatea de concentrare și responsabilitatea sunt esențiale.

Adrian Bărbos a ales anestezia și terapia intensivă, o muncă desfășurată în mare parte departe de privirile publicului, care presupune cunoștințe temeinice, atenție continuă și capacitatea de a lua decizii în situații în care fiecare minut poate conta.

O perioadă importantă a activității sale profesionale a fost legată de Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal din Cluj-Napoca, instituție în care a lucrat în cadrul serviciului de anestezie și terapie intensivă, alături de echipele medicale implicate în intervenții urologice și transplanturi de mare complexitate. În acei ani, institutul, condus de profesorul Mihai Lucan, se afla printre centrele importante ale medicinei românești în domeniul transplantului renal, realizând inclusiv intervenții care reprezentau premiere medicale naționale. Numele doctorului Adrian Bărbos apare în relatările despre transplanturile combinate de rinichi și pancreas efectuate la Cluj-Napoca în vara anului 2004, intervenții deosebit de complexe, care necesitau colaborarea unor echipe de specialiști și o supraveghere atentă a pacienților înainte, în timpul și după operație.

Dar poate că una dintre cele mai sugestive mărturii publice despre ceea ce însemna munca sa în acea perioadă se regăsește într-un reportaj publicat de jurnalistul Viorel Ilișoi în Jurnalul, la 4 octombrie 2012. Reportajul urmărea activitatea medicilor de la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal din Cluj-Napoca, într-o perioadă în care transplantul renal oferea o nouă șansă unor pacienți aflați de ani întregi în suferință. În paginile acelui reportaj, Adrian Bărbos apare ca un medic care, după 24 de ore petrecute în spital fără să fi dormit, continua să pregătească pacienții pentru intervențiile de transplant. Era o realitate profesională pe care o cunoștea deja de aproximativ 12 ani, de când lucra în institut. Autorul descria gărzi prelungite, operații succesive și situații în care medicul trebuia să rămână concentrat după multe ore de muncă, având responsabilitatea supravegherii unor pacienți aflați în momente critice. Reportajul amintea și implicarea sa în perioada unui transplant combinat de rinichi și pancreas, când evoluția pacientului a impus mai multe reintervenții, ceea ce a însemnat o solicitare deosebită pentru întreaga echipă medicală.

Dincolo de caracterul spectaculos al unor intervenții, asemenea relatări ne ajută să înțelegem mai bine ce se află în spatele unei cariere medicale. Sunt ani de pregătire, nopți petrecute în spital, responsabilități pe care cei din afara profesiei le cunosc prea puțin și, mai ales, întâlniri cu oameni pentru care rezultatul unei operații poate schimba întreaga existență. În asemenea împrejurări se formează experiența unui medic, prin acumularea cunoștințelor, dar și prin asumarea unei responsabilități care nu poate fi redusă la îndeplinirea unor proceduri.

În același reportaj era amintită și familia doctorului, soția și cele două fiice care îl așteptau acasă după zilele lungi petrecute în spital. Detaliul, aparent secundar într-o relatare despre transplanturi, aducea în prim-plan și omul din spatele profesiei, cu responsabilitățile sale familiale și cu timpul pe care o asemenea activitate îl poate lua din viața personală.

După anii petrecuți în medicina de transplant și în activitatea clinică, dr. Adrian Bărbos avea să participe la un proiect care presupunea un alt fel de responsabilitate: înființarea și dezvoltarea unei instituții medicale. În anul 2015, alături de prof. dr. Valentin Muntean și dr. Alexandru Trăilă, s-a implicat în proiectul Spitalului Humanitas din Cluj-Napoca, unitate medicală care și-a început activitatea la sfârșitul anului 2016. Cei trei medici au pus bazele unui spital privat orientat în principal spre intervenții chirurgicale, în care serviciile de specialitate să fie completate de consultații, investigații și îngrijirea pacienților înainte și după operație.

Pentru un medic obișnuit cu responsabilitatea directă față de pacient, participarea la fondarea unui spital înseamnă asumarea unor responsabilități suplimentare, de la dezvoltarea echipelor și organizarea activității până la asigurarea condițiilor necesare pentru desfășurarea unor intervenții medicale complexe. Experiența profesională acumulată în spitalele clujene reprezenta, în acest context, o resursă importantă pentru realizarea proiectului. La momentul deschiderii, Spitalul Humanitas dispunea de săli de operație, un compartiment de anestezie și terapie intensivă și servicii medicale dedicate mai multor specialități chirurgicale. Unitatea urmărea să ofere pacienților posibilitatea de a beneficia de consultații, intervenții și îngrijire postoperatorie în cadrul aceleiași instituții, prin colaborarea specialiștilor din domenii diferite.

În august 2017, MedLife a preluat 55% din societatea care deținea spitalul, tranzacție care a reprezentat începutul unei noi etape de dezvoltare. La momentul respectiv, dr. Adrian Bărbos era prezentat oficial drept membru fondator și vorbea despre posibilitățile de extindere a serviciilor medicale și de îmbunătățire a accesului pacienților la diagnostic și tratament.

Asocierea cu MedLife a permis continuarea dezvoltării instituției, atât prin extinderea serviciilor, cât și prin introducerea unor tehnologii medicale avansate. În anii care au urmat, Spitalul MedLife Humanitas a devenit o unitate medicală importantă pentru chirurgia privată din Cluj-Napoca, cu activitate în domenii precum chirurgia generală, oncologică, endocrină, urologică, plastică și reconstructivă, ortopedică și neurochirurgicală. Dezvoltarea tehnologică a inclus introducerea chirurgiei robotice, prin sisteme precum da Vinci, utilizat în intervenții din mai multe specialități, și Brainlab Loop-X & Cirq, destinat intervențiilor neurochirurgicale complexe. Aceste echipamente permit abordarea unor afecțiuni dificil de tratat prin metodele chirurgicale convenționale și oferă echipelor medicale instrumente suplimentare pentru realizarea operațiilor de mare precizie.

Un exemplu al nivelului de specializare atins de echipele spitalului îl reprezintă intervențiile de reconstrucție mamară asistată robotic, realizate în aprilie 2025, în cadrul unor proceduri considerate premiere în medicina privată din Cluj-Napoca și printre primele de acest tip din Europa de Est. Operațiile au fost efectuate gratuit pentru două paciente care trecuseră prin mastectomii în urma unor afecțiuni oncologice.

Mai recent, în noiembrie 2026, o echipă multidisciplinară a spitalului a fost prezentată într-un reportaj despre intervenția complexă prin care unei paciente i-a fost îndepărtată o tumoră de aproximativ două kilograme, localizată la nivelul osului sacru, fiind utilizate inclusiv tehnologii robotice pentru reconstrucția zonei afectate.

Aceste rezultate aparțin echipelor medicale care au realizat intervențiile și specialiștilor care au contribuit la dezvoltarea instituției, dar oferă și măsura evoluției unui spital la întemeierea căruia dr. Adrian Bărbos a avut un rol important. Ceea ce a început ca inițiativa a trei medici a devenit, în decursul unui deceniu, o instituție capabilă să ofere servicii chirurgicale complexe și să integreze tehnologii moderne în activitatea sa.

Joi, 5 noiembrie 2026, Spitalul MedLife Humanitas a marcat împlinirea primilor zece ani de activitate printr-o gală aniversară organizată la Cluj-Napoca, eveniment care a reunit reprezentanți ai administrației publice, ai mediului universitar și ai comunității medicale. Printre participanți s-au numărat primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, prefectul județului Cluj, Alexandru Cordoș, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, prof. univ. dr. Anca Dana Buzoianu, precum și reprezentanți ai instituțiilor medicale și ai echipei Humanitas. Cu acest prilej au fost evidențiate realizările spitalului și contribuția celor care au participat la înființarea și dezvoltarea sa. Un mesaj de apreciere a fost adresat fondatorilor, prof. dr. Valentin Muntean, dr. Adrian Bărbos și dr. Alexandru Trăilă, precum și echipei de management și întregului personal medical.

Aniversarea a fost însoțită de conferința „Tehnologie și Multidisciplinaritate în Chirurgie”, desfășurată în 5 și 6 noiembrie, care a reunit specialiști din mai multe domenii medicale. Programul a inclus prezentări despre chirurgia robotică, neurochirurgie, chirurgie oncologică și colaborarea dintre specialități, precum și demonstrații practice transmise din sălile de operație ale spitalului. În cadrul conferinței, numele doctorului Adrian Bărbos s-a regăsit și între specialiștii implicați în prezentarea unei lucrări dedicate tratamentului chirurgical multidisciplinar al tumorilor pelvine local avansate, alături de medici din mai multe specialități.

Pentru cei care au contribuit la înființarea Humanitas, aniversarea a reprezentat un prilej de a privi retrospectiv dezvoltarea instituției și schimbările prin care medicina a trecut în ultimul deceniu. Pentru cei care urmăresc din Maramureș această poveste, evenimentul oferă însă și posibilitatea de a descoperi parcursul unuia dintre medicii fondatori, un om care a plecat dintr-un sat al județului și a ajuns să participe la construirea unei instituții medicale importante din Cluj-Napoca.

Dincolo de profesie, dr. Adrian Bărbos este soț și tată. Este căsătorit cu dr. Gabriela Amalia Bărbos, medic primar neurolog, iar împreună au două fiice. Viața sa profesională s-a construit într-un domeniu solicitant, în care timpul petrecut în spital și responsabilitățile față de pacienți au un loc important, însă, ca în cazul oricărui om, biografia sa nu poate fi redusă la activitatea medicală și la instituțiile în care a lucrat.

Nu știu cât de des revine astăzi la Ciocotiș și nici care dintre amintirile copilăriei îi sunt cele mai apropiate. Știu însă că începuturile sale sunt legate de acest sat maramureșean, de familia profesorului Gavril Bărbos și a Rozaliei Bărbos, de școala în care a învățat și de dascălii care i-au însoțit primii ani de formare. Sunt lucruri care nu apar, de obicei, în prezentările profesionale, dar care își păstrează locul în povestea fiecărui om.

Cred că tocmai aici se află partea cea mai frumoasă a unui asemenea parcurs. În spatele unui medic care participă la intervenții complexe, în spatele specialistului care își asumă responsabilitatea îngrijirii unor pacienți aflați în situații critice și în spatele unuia dintre fondatorii unui spital important se află și copilul care a învățat într-o școală din Ciocotiș. Un copil care a avut parte de profesori cu vocație și de o familie în care educația și grija față de ceilalți erau valori prezente în viața de fiecare zi.

Aniversarea celor zece ani de activitate ai Spitalului MedLife Humanitas ne oferă, așadar, prilejul de a privi dincolo de realizările unei instituții și de a aduce în atenție unul dintre oamenii care au contribuit la întemeierea ei. Dr. Adrian Bărbos și-a construit cariera prin pregătire, experiență și responsabilitate profesională, de la activitatea în medicina de transplant până la implicarea în dezvoltarea unui spital modern, alături de ceilalți fondatori și de echipele medicale care au făcut posibilă evoluția instituției.

Pentru comunitatea din Ciocotiș, pentru foștii săi colegi, pentru cei care i-au cunoscut părinții și pentru dascălii care i-au îndrumat primii pași, această poveste poate avea o semnificație aparte. Ea arată că educația primită într-o școală de sat, atunci când este susținută de profesori dedicați, de familie și de propriul efort, poate constitui începutul unui parcurs profesional remarcabil.

Iar dacă aniversarea unui spital din Cluj-Napoca ne-a oferit ocazia să descoperim mai bine povestea medicului Adrian Bărbos, cred că merită să ne amintim și de oamenii din Ciocotiș care au contribuit, la început, la formarea sa. Pentru că realizările de astăzi nu șterg locurile din care am plecat, după cum nici trecerea anilor nu ar trebui să ne facă să uităm oamenii care ne-au ajutat să devenim ceea ce suntem.

Sursa FOTO: A.Bărbos

Vasile Petrovan

Citește și:

Povestea protopopului Ștefan Bărbos din Ciocotiș (I)