O invenție care a schimbat istoria armelor de foc este exponatul lunii noiembrie la Muzeul de Istorie din Baia Mare
Înainte ca armele de foc să ajungă la mecanismele pe care le cunoaștem astăzi, declanșarea unei împușcături depindea de câteva piese metalice, o bucată de cremene și o scânteie produsă la momentul potrivit. O asemenea invenție, care a schimbat considerabil istoria armamentului european, poate fi descoperită în luna noiembrie la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare. Instituția a ales drept exponat al lunii un mecanism de tragere de tip Schnapphahnschloss, cunoscut și sub denumirea de platină cu cremene.
La prima vedere, obiectul poate părea o simplă înșiruire de componente metalice, dar ingeniozitatea sa devine evidentă odată ce îi înțelegem funcționarea. Mecanismul folosea un arc, un cocoș care ținea bucata de cremene, un amnar și o mică tigăiță destinată pulberii de aprindere. Prin acționarea trăgaciului, cremenea lovea suprafața metalică și producea scântei care aprindeau praful de pușcă din tigăiță. Flacăra ajungea apoi, printr-un mic orificiu al țevii, la încărcătura principală, provocând împușcătura. Era o soluție mecanică ingenioasă pentru vremea respectivă, care permitea utilizarea armelor fără fitilul aprins necesar unor modele mai vechi.
Istoria acestor mecanisme începe în Europa secolului al XVI-lea, când armurierii căutau metode mai practice de aprindere a pulberii decât sistemele folosite până atunci. Mecanismul de tip snaphaunce, din familia căruia face parte și piesa prezentată la Baia Mare, s-a răspândit în a doua jumătate a acelui secol. Ulterior au apărut soluții constructive diferite, între care platina de tip miquelet, întâlnită în mai multe regiuni europene și mediteraneene, și platina franceză, asociată cu armurierul Marin Le Bourgeoys, care a perfecționat sistemul la începutul secolului al XVII-lea, în jurul anului 1610. Deosebirile țineau, printre altele, de poziționarea arcurilor și de modul în care erau organizate piesele mecanismului.
Platina franceză avea să devină una dintre cele mai răspândite soluții de aprindere a armelor de foc, fiind utilizată timp de aproximativ două secole. Simplitatea construcției, costurile relativ reduse și fiabilitatea superioară unor sisteme mai vechi au contribuit la succesul său. A echipat numeroase puști și pistoale, inclusiv arme folosite în timpul războaielor napoleoniene, înainte ca mecanismele cu capsă de percuție să înceapă să o înlocuiască în secolul al XIX-lea.
Dincolo de rolul său în istoria militară, exponatul oferă și o imagine asupra ingeniozității meșteșugarilor de odinioară, când precizia trebuia obținută prin prelucrarea atentă a metalului, fără tehnologia modernă. Fiecare piesă avea un rol precis, iar funcționarea întregului ansamblu depindea de felul în care acestea lucrau împreună.
Exponatul lunii noiembrie poate fi descoperit la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, din Baia Mare, strada Monetăriei nr. 1–3. Este unul dintre acele obiecte în fața cărora merită să ne oprim puțin, pentru că dincolo de dimensiunile sale modeste se află povestea unei invenții care a rămas în uz mai multe generații și a însoțit transformări importante ale istoriei europene.
Sursa: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș
Vasile Petrovan
Citește și:
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
