Ce se întâmplă cu economia Maramureșului?
Potrivit datelor prezentate de Direcția Județeană de Statistică, Industria Maramureșului a înregistrat o creștere a producției de 5,1% în prima jumătate a anului 2026, în timp ce valoarea lucrărilor de construcții s-a redus cu 30%, iar investițiile au stagnat. Dincolo de aceste evoluții diferite, cifrele descriu o economie aflată în transformare, în care performanțele industriale nu se reflectă întotdeauna în veniturile populației sau în siguranța locurilor de muncă.
Maramureșul de astăzi este departe de imaginea județului a cărui economie gravita, vreme de decenii, în jurul mineritului și al marilor întreprinderi metalurgice. În locul unor activități care au definit generații întregi de muncitori, industria prelucrătoare a dobândit un rol tot mai important, iar fabricarea mobilei și a echipamentelor electrice se numără printre principalele sale componente. Transformarea nu este însă lipsită de dificultăți, după cum arată cele mai recente date statistice prezentate în ședința Colegiului Prefectural din 28 octombrie.
În primele șase luni ale anului 2026, producția industrială a crescut cu 5,1% față de aceeași perioadă din 2025, iar cifra de afaceri a întreprinderilor industriale a înregistrat un avans valoric de 3,3%. Fabricarea mobilei a reprezentat 33% din cifra de afaceri industrială, iar producția echipamentelor electrice, 32,1%. Împreună, cele două ramuri concentrează aproape două treimi din activitatea industrială măsurată prin acest indicator, ceea ce demonstrează importanța lor pentru economia locală, dar evidențiază și vulnerabilitatea județului în fața unor eventuale dificultăți ale acestor sectoare.
O altă caracteristică importantă este capacitatea Maramureșului de a exporta mai mult decât importă. În primul semestru, exporturile au însumat aproximativ 942,6 milioane de euro, iar importurile 644,1 milioane de euro, rezultând un excedent comercial de aproape 298,5 milioane de euro. Diferența este mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025, dar explicația necesită atenție, deoarece exporturile au scăzut ușor, cu 0,8%, în timp ce importurile s-au redus cu 3,7%. Așadar, îmbunătățirea balanței comerciale nu înseamnă automat că întreprinderile maramureșene și-au extins vânzările în străinătate.
Situația este mai puțin favorabilă în construcții, unde valoarea lucrărilor executate a coborât la aproximativ 411,6 milioane de lei, cu 30% sub nivelul înregistrat în primul semestru al anului trecut. În aceeași perioadă au fost finalizate 654 de locuințe, majoritatea în mediul urban, însă acest număr nu explică singur evoluția întregului sector, care include și lucrări inginerești, clădiri nerezidențiale sau reparații. Datele disponibile nu permit stabilirea exactă a cauzelor scăderii, fiind necesară o analiză a proiectelor publice, a investițiilor private și a comenzilor primite de constructori.
Investițiile realizate în județ au totalizat aproape 600 de milioane de lei, cu 1% mai puțin decât în perioada similară din 2025. Dincolo de această variație relativ redusă, întrebarea importantă privește destinația investițiilor și capacitatea lor de a genera activitate economică durabilă. Dezvoltările industriale anunțate la Fărcașa, unde compania Eaton a început construirea unei noi hale, arată existența unor perspective de extindere, în timp ce închiderea programată a fabricii Printmasters din Cicârlău, care ar urma să afecteze aproximativ 450 de angajați până la sfârșitul anului 2027, demonstrează cât de diferite pot fi evoluțiile unor întreprinderi care funcționează în același județ. Aceste evenimente au fost anunțate după perioada analizată statistic și nu explică rezultatele primului semestru, dar oferă o perspectivă asupra provocărilor viitoare.
Piața muncii reflectă, la rândul ei, această situație neuniformă. La sfârșitul lunii iunie, Maramureșul avea 118.761 de salariați, cu 341 mai puțini decât la sfârșitul anului 2025. Serviciile concentrau 52,6% din totalul angajaților, iar industria și construcțiile, împreună, 45,2%. Câștigul salarial mediu net era de 4.415 lei, considerabil sub media națională de 5.734 de lei înregistrată în aceeași lună. Diferența, de aproape 23%, arată că existența unei industrii importante și a unui excedent comercial nu garantează, prin ele însele, venituri apropiate de media țării.
Nici turismul nu oferă o imagine lipsită de contradicții. Capacitatea de cazare disponibilă a crescut cu 9,1%, însă numărul înnoptărilor s-a redus cu 11,6%. Chiar dacă înnoptările turiștilor străini au înregistrat o creștere, acestea reprezintă încă o parte relativ mică din total. Pentru o regiune care investește în promovarea patrimoniului natural și cultural, diferența dintre oferta de cazare și utilizarea efectivă a acesteia ridică întrebări despre sezonalitate, accesibilitate și capacitatea turismului de a susține dezvoltarea economică locală.
Privite împreună, aceste rezultate arată că Maramureșul dispune de o bază industrială importantă, de întreprinderi competitive pe piețele externe și de posibilități reale de dezvoltare, dar continuă să se confrunte cu dificultăți în construcții, în ocuparea forței de muncă și în nivelul veniturilor. Camera de Comerț și Industrie Maramureș a atras, de altfel, atenția asupra salariilor sub media națională și a reprezentării reduse a activităților cu valoare adăugată mare. Provocarea următorilor ani nu va consta numai în creșterea producției, ci și în capacitatea economiei locale de a crea locuri de muncă stabile, de a atrage investiții mai productive și de a transforma performanțele întreprinderilor într-o prosperitate resimțită de un număr cât mai mare de maramureșeni.
Vasile Petrovan
Citește și:
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
