ANSVSA îi informează pe crescătorii de animale cum să recunoască reacțiile obișnuite după vaccinarea împotriva variolei

În contextul campaniei naționale de vaccinare, crescătorii de ovine și caprine sunt informați că animalele pot prezenta anumite reacții după imunizare, dar fără ca acestea să însemne neapărat apariția bolii. Specialiștii explică ce manifestări sunt așteptate, cât pot dura și în ce situații este necesară intervenția medicului veterinar.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a transmis un ghid de informare pentru crescătorii de ovine și caprine, în care explică reacțiile ce pot apărea după administrarea vaccinului împotriva variolei ovine și caprine (VOC), precum și măsurile de îngrijire recomandate în primele zile de la imunizare. Campania face parte dintr-un program național destinat limitării răspândirii unor boli infecțioase care au afectat sectorul zootehnic românesc și au determinat introducerea unor restricții privind circulația și comercializarea animalelor.

Pentru această acțiune, Comisia Europeană a pus la dispoziția României, prin rezervele sale de urgență, 1,1 milioane de doze de vaccin. Dintre acestea, 800.000 sunt destinate prevenirii variolei ovine și caprine, iar alte 300.000 combaterii pestei micilor rumegătoare. Vaccinarea este gratuită pentru proprietarii animalelor. Vaccinul utilizat împotriva variolei ovine și caprine, denumit Jovivac, stimulează sistemul imunitar al animalelor, astfel încât organismul să poată dezvolta protecție împotriva infecției.

Acest proces poate fi însoțit de manifestări temporare, care nu indică automat o îmbolnăvire. Potrivit informațiilor transmise de autoritatea sanitar-veterinară, reacțiile locale apar la o proporție importantă dintre animalele vaccinate, fiind menționate în peste 50% dintre cazuri. Una dintre cele mai frecvente manifestări este apariția unei umflături sau a unui mic nodul în zona în care a fost administrată injecția. Aceste modificări pot rămâne vizibile mai multe săptămâni, dar, în mod obișnuit, se retrag treptat fără să necesite tratament.

O altă reacție posibilă este creșterea temperaturii corporale. ANSVSA menționează că unele animale pot prezenta febră, inclusiv valori de peste 41 de grade Celsius, în primele 24–48 de ore după vaccinare. Febra poate fi însoțită de o reducere temporară a apetitului și, în cazul femelelor aflate în lactație, de o scădere a cantității de lapte. În situațiile obișnuite, aceste manifestări se atenuează pe măsură ce starea generală a animalului revine la normal. Totuși, o temperatură foarte ridicată nu trebuie considerată automat lipsită de risc. Dacă animalul prezintă febră mare, slăbiciune accentuată, refuză hrana sau apa ori starea lui se înrăutățește, crescătorul trebuie să contacteze prompt medicul veterinar.

În primele trei-patru zile de la administrarea vaccinului, crescătorii sunt sfătuiți să urmărească atent starea efectivelor și să le asigure condiții corespunzătoare de îngrijire. Animalele trebuie să aibă permanent la dispoziție apă curată și hrană de bună calitate, ușor de consumat. Este recomandată evitarea stresului inutil și observarea eventualelor modificări de comportament, a apetitului și a producției de lapte.

O atenție specială trebuie acordată umflăturilor apărute la locul injectării. Acestea nu trebuie tăiate, stoarse, înțepate sau tratate cu diverse substanțe fără recomandarea medicului veterinar. Asemenea intervenții pot provoca leziuni și complicații.

De asemenea, este importantă diferențierea reacțiilor locale de simptomele unei boli infecțioase. Variola ovină și caprină poate produce febră, leziuni ale pielii în mai multe regiuni ale corpului, secreții și afectarea stării generale. Prin urmare, apariția unor noduli în afara locului injectării sau a unor manifestări care se agravează trebuie evaluată de un specialist. Simplul fapt că un animal a fost vaccinat recent nu exclude posibilitatea unei îmbolnăviri.

În campania națională sunt utilizate două produse destinate prevenirii unor boli diferite. Jovivac este vaccinul împotriva variolei ovine și caprine, boală virală contagioasă care poate provoca pierderi importante în efectivele de animale. Pestevac este destinat prevenirii pestei micilor rumegătoare, o altă boală virală gravă a oilor și caprelor.

În cazul Pestevac, reacțiile descrise de ANSVSA sunt, în general, mai ușoare. Unele animale pot prezenta o sensibilitate discretă sau o umflătură mică în zona injectării, care se retrage de obicei în două-trei zile. Pot apărea și episoade scurte de febră ușoară, în timp ce diminuarea apetitului sau a producției de lapte este raportată mai rar.

Potrivit strategiei naționale anunțate, vaccinarea împotriva ambelor boli este prevăzută în județele Constanța și Tulcea, în timp ce pentru celelalte județe, inclusiv Maramureș, programul general vizează vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine. Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Maramureș a organizat, la 27 octombrie, o întâlnire cu reprezentanții asociațiilor crescătorilor de animale, pentru pregătirea și coordonarea campaniei la nivel județean. Potrivit informațiilor comunicate de instituție, proprietarii vor fi contactați de medicii veterinari implicați în program pentru stabilirea perioadei în care urmează să fie vaccinate animalele.

Crescătorii trebuie să asigure accesul personalului veterinar în exploatații și pregătirea animalelor pentru intervenție. Vaccinarea se efectuează asupra animalelor identificate și examinate clinic, potrivit regulilor sanitare veterinare. Pentru animalele care nu sunt încă identificate și înregistrate, trebuie îndeplinite mai întâi procedurile legale necesare. Autoritățile mai subliniază că imunizarea reprezintă o măsură importantă pentru protejarea efectivelor și reducerea riscului de extindere a bolilor. În același timp, vaccinarea poate contribui la îndeplinirea condițiilor necesare pentru relaxarea restricțiilor comerciale, fără ca acestea să fie eliminate automat după administrarea vaccinurilor.

ANSVSA a comunicat că evaluările oficiale ale vaccinului împotriva variolei au indicat o protecție de 100% împotriva mortalității în condițiile testării. Această valoare nu trebuie interpretată ca o garanție absolută pentru fiecare animal, eficiența protecției depinzând și de respectarea schemei de vaccinare și de condițiile sanitare din exploatații. Pentru crescători, recomandarea esențială rămâne monitorizarea animalelor după imunizare și menținerea legăturii cu medicul veterinar. Reacțiile ușoare și trecătoare pot face parte din răspunsul organismului la vaccin, însă manifestările severe, neobișnuite sau persistente trebuie semnalate fără întârziere.

SursaFOTO: Radio România Antena Satelor

Vasile Petrovan

Citește și: