ASTRA împlinește 165 de ani, iar Maramureșul păstrează o moștenire culturală de mare valoare

La 23 octombrie 1861, la Sibiu, lua ființă una dintre cele mai importante instituții culturale din istoria românilor, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, cunoscută sub numele de ASTRA. La 165 de ani de la acel moment, aniversarea ne oferă prilejul de a redescoperi și contribuția Maramureșului, un ținut în care școala, cartea și păstrarea identității românești au reprezentat, pentru generații întregi, adevărate misiuni culturale.

Întemeiată prin eforturile unor personalități precum Andrei Șaguna, Timotei Cipariu și George Barițiu, ASTRA avea să devină un sprijin important pentru educația și cultura românească din Transilvania. Data de 23 octombrie 1861 corespunde calendarului vechi, fiind echivalentă cu 4 noiembrie în calendarul nou. Prin bibliotecile populare, publicațiile, bursele acordate tinerilor, conferințele și inițiativele dedicate învățământului, Asociațiunea a dus cunoașterea în numeroase comunități rurale și a contribuit la afirmarea conștiinței naționale, într-o epocă în care păstrarea limbii și a culturii românești presupunea eforturi considerabile.

Maramureșul are o istorie aparte, deoarece aici preocuparea pentru organizarea culturală a românilor a apărut înaintea întemeierii ASTREI. La 13 decembrie 1860, la Sighet, a fost hotărâtă înființarea Asociațiunii pentru Cultura Poporului Român din Maramureș, organizație distinctă de cea sibiană, al cărei comitet de conducere a fost ales la 5 februarie 1861. Printre personalitățile implicate s-au numărat Iosif Man, Petru Mihalyi și, ulterior, Ioan Mihalyi de Apșa. Una dintre cele mai importante realizări a fost deschiderea Preparandiei române din Sighet, în 1862, instituție care a pregătit aproximativ 120 de învățători pentru școlile românești. În 1867 lua ființă și societatea de lectură „Dragoșiana”, care a contribuit la răspândirea cărților și a publicațiilor în limba română.

Un moment de mare însemnătate pentru întreaga ASTRA s-a petrecut la Șomcuta Mare, în august 1869, când localitatea a găzduit Adunarea Generală a Asociațiunii. Aici a fost aprobată organizarea pe despărțăminte, structuri teritoriale menite să apropie activitatea culturală de oamenii din sate și orașe. Hotărârea a influențat dezvoltarea ulterioară a ASTREI în întreaga Transilvanie, oferind Țării Chioarului un loc important în istoria instituției. Peste câteva decenii, în august 1903, Baia Mare devenea, la rândul său, gazda unei Adunări Generale a ASTREI, eveniment care a reunit aproximativ 300 de participanți și personalități precum George Pop de Băsești, Vasile Lucaciu și Alexiu Pocol, unul dintre organizatorii locali.

La începutul secolului al XX-lea, activitatea ASTREI s-a consolidat în mai multe zone ale Maramureșului. Au fost înființate despărțăminte la Târgu Lăpuș, în 1908, Vișeu de Sus, în 1911, și Sighetu Marmației, în 1914. La Târgu Lăpuș, o expoziție etnografică organizată în august 1910 a pus în valoare creațiile oamenilor din Țara Lăpușului. La Vișeu, Emil Bran s-a numărat printre principalii animatori ai activității culturale, în timp ce la Sighet, Ioan Mihalyi de Apșa și Vasile Chindriș au sprijinit dezvoltarea Asociațiunii. Prin biblioteci, conferințe și manifestări culturale, ASTRA a contribuit la educarea comunităților și la păstrarea patrimoniului local.

Un alt moment remarcabil a avut loc în 28–29 august 1921, când Sighetu Marmației a găzduit Adunarea Generală a ASTREI. Evenimentul a fost însoțit de o expoziție etnografică și de un cortegiu al portului popular, fiind inaugurată și Casa Națională, care cuprindea o bibliotecă și un muzeu în curs de amenajare. În anii următori, despărțământul sighetean ajunsese să cuprindă 35 de comune, iar în perioada interbelică, sub conducerea doctorului Vasile Ilea, activitatea culturală s-a diversificat. La Sighet a fost înființat, în 1935, un Conservator de muzică și dicțiune, iar Palatul Cultural, construit între 1912 și 1913, a rămas unul dintre edificiile reprezentative ale acestei istorii.

După cel de-al Doilea Război Mondial, activitatea ASTREI a fost restrânsă treptat, până la desființarea Asociațiunii în 1950, iar reluarea ei a devenit posibilă abia după 1989. În Maramureș, tradiția astristă a fost continuată prin reactivarea unor despărțăminte și organizarea de manifestări culturale. La Șomcuta Mare și Târgu Lăpuș, membrii ASTREI continuă să participe la întâlniri, conferințe și evenimente dedicate istoriei, literaturii și tradițiilor românești, demonstrând că idealurile întemeietorilor își păstrează actualitatea.

La 165 de ani de la înființare, istoria ASTREI ne amintește că identitatea unui popor se păstrează nu numai prin marile evenimente ale trecutului, ci și prin munca discretă a celor care au întemeiat școli, au adunat cărți, au cercetat tradiții și au încurajat generații întregi să învețe. Maramureșul a avut o contribuție importantă la această construcție culturală, iar moștenirea lăsată de înaintași rămâne o dovadă că educația și cunoașterea se numără printre cele mai prețioase daruri pe care o generație le poate lăsa celor care vin după ea.

Surse informare și FOTO : Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu / Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, revista „Familia română” / Horațiu Dan Vescan – „Caiete de Antropologie Istorică” / Teodor Ardelean – „Diarium Academicum Septentrionis” / Wikimedia Commons, carte poștală de epocă reprezentând Palatul ASTRA din Sibiu / Biblioteca digitală / Arhivele Naționale ale României – Serviciul Județean Maramureș

Vasile Petrovan

Citește și: