6 septembrie 1950: ziua în care județul Maramureș a dispărut de pe harta administrativă
Uneori, o singură lege poate redesena o hartă și poate schimba pentru decenii destinul unor orașe. Pentru Maramureș, una dintre aceste zile a fost 6 septembrie 1950. Atunci a fost votată legea care desființa vechea organizare administrativă pe județe și introducea, în România comunistă, sistemul regiunilor și raioanelor. Vechiul județ Maramureș, cu reședința la Sighet, dispărea ca unitate administrativă, iar Baia Mare devenea centrul unei regiuni noi și mult mai întinse.
Se întâmpla într-o Românie aflată într-o transformare brutală. Monarhia fusese înlăturată la sfârșitul anului 1947, naționalizarea lovise economia privată în 1948, colectivizarea agriculturii începuse în 1949, iar instituțiile statului erau reconstruite după modelul regimului comunist. Nici harta administrativă a țării nu avea să rămână neatinsă.
La 6 septembrie 1950, Marea Adunare Națională a votat Legea nr. 5 privind raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române. Legea avea să fie publicată două zile mai târziu, în Buletinul Oficial, iar odată cu aplicarea ei județele și plășile erau înlocuite cu regiuni și raioane. România adopta astfel o organizare inspirată direct din modelul sovietic. În nordul țării lua ființă Regiunea Baia Mare, cu centrul administrativ la Baia Mare.
Pentru Sighet, schimbarea avea o greutate aparte. Orașul pierdea un statut administrativ pe care îl purtase vreme îndelungată. Istoricul publicat de Primăria Sighetu Marmației amintește că Sighetul apare ca reședință comitatensă încă din 1385, iar de-a lungul secolelor a fost unul dintre marile centre politice și administrative ale Maramureșului istoric. Ziua de 6 septembrie 1950 marca, așadar, o ruptură, un final.
Județul Maramureș cu reședința la Sighet era desființat, însă asta nu însemna că noua Regiune Baia Mare era pur și simplu vechiul județ cu reședința mutată într-un alt oraș. Noua structură administrativă era mult mai largă și reunea teritorii care aparținuseră mai multor județe interbelice, între care Maramureș, Satu Mare, Sălaj și Someș. Cu alte cuvinte, nu se schimba doar centrul administrativ. Se schimba întreaga logică a hărții.
Maramureșul nu dispărea, desigur, ca realitate istorică, geografică sau identitară. Dispărea însă județul Maramureș de pe harta administrativă a României. Noua regiune urma să fie împărțită în raioane și să treacă, la rândul ei, prin mai multe reorganizări. Un detaliu mai puțin cunoscut arată cât de radical fusese redesenat teritoriul: zona Vișeului nu a intrat inițial în Regiunea Baia Mare, ci în Regiunea Rodna, cu centrul la Bistrița. Abia după reorganizarea din 1952, odată cu desființarea Regiunii Rodna, raionul Vișeu a fost trecut la Regiunea Baia Mare. Este una dintre acele curiozități administrative care astăzi par greu de imaginat: pentru o scurtă perioadă, o parte importantă a Maramureșului istoric a fost legată administrativ de Bistrița, nu de Baia Mare.
Alegerea Băii Mari drept centru regional nu era însă întâmplătoare. În logica economică a noului regim, industria grea trebuia să devină unul dintre motoarele transformării țării. Zona băimăreană avea minerit, metalurgie și o tradiție industrială importantă, iar regimul comunist urma să investească masiv în dezvoltarea acestor ramuri. Reorganizarea administrativă era legată explicit de planurile de industrializare și de transformarea noilor raioane în centre economice.
Există și o coincidență întunecată a istoriei. În același an 1950 în care Sighetul își pierdea vechiul statut administrativ, închisoarea orașului devenea unul dintre cele mai cumplite locuri ale represiunii comuniste. În luna mai începuseră să fie aduși aici foști miniștri, academicieni, demnitari și lideri politici ai României interbelice.
În anii următori au existat noi reorganizări ale regiunilor și raioanelor. În 1960, denumirea Regiunii Baia Mare a fost schimbată în Regiunea Maramureș. Numele istoric revenea astfel pe harta administrativă, dar încă nu exista județul Maramureș în forma sa modernă. Acesta avea să reapară abia în 1968, când România a renunțat la sistemul regiunilor și raioanelor și a revenit la organizarea pe județe. Atunci a fost constituit județul Maramureș în noua sa configurație teritorială, iar Baia Mare a devenit municipiu reședință de județ.
Important este că județul Maramureș de după 1968 nu reprezenta o simplă restaurare a celui existent înainte de 1950. Era o construcție administrativă nouă, care aduna Maramureșul istoric și zone din jurul Băii Mari, Lăpușului și Chioarului într-un județ cu o altă structură decât cea interbelică.
Privită de la distanța a 76 de ani, ziua de 6 septembrie 1950 înseamnă, prin urmare, mai mult decât o simplă modificare a unor granițe administrative. Sighetul purta în spate secole de istorie ca centru al Maramureșului voievodal și comitatens, în timp ce Baia Mare intra într-o perioadă de ascensiune administrativă, industrială și demografică.
Astăzi ni se pare firesc să spunem „județul Maramureș” și „reședința Baia Mare”. Istoria arată însă că această formulă este rezultatul unor reorganizări succesive și al unor decizii politice luate într-o epocă în care statul comunist schimba din temelii instituțiile, economia și teritoriul.
Sursa FOTO: Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare / Bibiloteca Deva
Vasile Petrovan
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
