Numele unei asociații din Baia Mare s-a aflat, în acest weekend, la loc de cinste pe programul unui eveniment important pentru lumea muzeală din România. Este vorba de Asociația Culturală Omnis Barbaria, care a fost invitată la inaugurarea noii clădiri a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, deschisă duminică, 30 august, la Florești, în județul Cluj.
Duminică, la Florești, s-a deschis MuTRA – Galeria istorică a Transilvaniei, un proiect al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Organizatorii au prezentat noul sediu drept primul spațiu muzeal cu toate funcțiunile integrate construit de la zero în România postcomunistă. Programul inaugural a fost unul amplu, cu muzică veche, teatru, proiecții, ateliere, tururi, dar și istorie vie. Iar la orele 16.00 și 18.00, în program apărea același nume: Omnis Barbaria, din Baia Mare.
Acești pasionați de istorie au fost acolo pentru ceea ce știu să facă poate cel mai bine: să scoată trecutul dintre coperțile cărților și să îl pună, pentru câteva clipe, în fața oamenilor. La inaugurare au fost reconstruite secvențe de viață civilă și militară, cu personaje celtice, dacice și romane, armament, ceramică și demonstrații care au dat publicului posibilitatea să vadă altfel istoria Transilvaniei.
Este, până la urmă, o recunoaștere frumoasă pentru o asociație pe care noi o vedem mai ales acasă, în Baia Mare, dar care și-a făcut de mult loc în lumea reconstituirii istorice din România.
Omnis Barbaria și-a început activitatea în vara anului 2013, pornind tocmai de la ideea că patrimoniul istoric al nord-vestului României merită cunoscut mai bine. Oamenii care au pornit proiectul aveau deja experiență în reconstituirea istorică încă din 2008. De la început, direcția a fost mai largă decât imaginea simplificată a unui grup de daci. Asociația reconstruiește aspecte din viața dacilor, celților și populațiilor germanice, tocmai pentru că toate aceste lumi au făcut parte, în diferite perioade, din istoria acestei zone.
Și aici este diferența importantă. În spatele unei cămăși, al unei săbii, al unui vas sau al unei mâncări pregătite la foc nu ar trebui să stea imaginația liberă, ci informația arheologică. De aceea Omnis Barbaria lucrează mult în zona arheologiei experimentale. Dacă arheologii găsesc, de exemplu, un anumit tip de vas dacic, o replică poate fi realizată după modelul original, apoi pusă efectiv la lucru. Se poate găti în ea, se poate observa cum reacționează lutul la foc și se pot înțelege lucruri pe care simpla privire a obiectului într-o vitrină nu le spune întotdeauna. Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș a documentat astfel de experimente realizate împreună cu Omnis Barbaria, inclusiv reproducerea unor vase dacice de gătit și folosirea lor cu ingrediente cunoscute în Antichitate.
Aici îl întâlnim firesc pe dr. Marius Ardeleanu, arheolog și muzeograf la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș. Este un om care nu vorbește despre lumea dacilor doar din postura unui om ca iubește reconstituirea istorică. Cercetează situri, publică, participă la conferințe științifice și este cunoscut pentru preocupările sale privind ceramica dacică și spațiul nordic al lumii dacice. În 2025, spre exemplu, prezenta într-o conferință națională rezultatele cercetărilor privind prezența dacilor în Polonia și Slovacia, iar în 2026 a făcut parte din echipa care a continuat investigațiile arheologice de la Vărai, în Maramureș.
Poate tocmai de aceea, atunci când Marius Ardeleanu povestește într-o tabără despre un vas, despre o armă sau despre viața într-o așezare dacică, povestea are altă greutate. La DacFest 2026, reporterii îl descriau adunând oamenii în jurul cortului Omnis Barbaria și vorbindu-le despre trecut, numindu-l unul dintre oamenii care au pus bazele reconstituirii antice din România.
Dar povestea Omnis Barbaria are și o latură mult mai caldă. La aceste deplasări, alături de Marius este Lia Ardeleanu. Dacă el s-a apropiat în mod special de ceramică și arheologie experimentală, Lia a dus mai departe o altă parte fascinantă a vieții antice: gastronomia. Ce mâncau oamenii acum două mii de ani? Din ce ingrediente? În ce vase? Cum găteau, cum păstrau hrana, ce putea exista într-o gospodărie? La festivaluri, spațiul lor nu seamănă doar cu un colț militar dacic, ci și cu o mică gospodărie în care sunt vase, ustensile, alimente și lucruri obișnuite ale vieții.
Iar uneori, istoria se învață chiar în familie. Reportajele de la DacFest o arată și pe Sara, fiica lor, alături de Lia, printre vasele și obiectele reconstruite. Este una dintre acele imagini care spun mai mult decât o prezentare oficial. Pentru un copil care merge cu părinții la asemenea evenimente, muzeul, săpătura arheologică, lutul și tabăra dacică nu mai sunt lucruri îndepărtate. Devin parte din viață.
Și poate aici este unul dintre lucrurile frumoase la Omnis Barbaria: istoria nu este dusă din oraș în oraș doar ca un spectacol. Este trăită, cercetată, construită cu mâna și transmisă mai departe.
Prezența de la Cluj vine după o perioadă foarte activă. De curând, Omnis Barbaria a fost și la Muzeul ASTRA din Sibiu, în programul „Animă ASTRA!”. Între 7 și 11 august, în cadrul atelierelor de arheologie experimentală cASTRA BARBARORUM, membrii asociației, alături de alți specialiști, au prezentat olăritul, fierăria, prelucrarea lemnului, lânii și pieilor. Nu un spectacol privit de la distanță, ci ateliere în care vizitatorii puteau înțelege concret cum se făceau lucrurile în vechime.
În aceeași perioadă, Omnis Barbaria a fost prezentă și la DacFest, pe Măgura Uroiului, unul dintre evenimentele importante ale reconstituirii istoriei antice din România. În 2026, mai multe asociații din țară s-au mobilizat pentru ca festivalul să continue, iar Omnis Barbaria din Baia Mare s-a aflat printre ele.
A urmat, pe 15 și 16 august, Polonia. La Festivalul Culturii Preistorice și Antice de la Krzemionki, Omnis Barbaria a participat pentru prima dată, iar organizatorii polonezi au anunțat în mod special sosirea grupului din România, prezentându-l publicului ca fiind specializat în reconstituirea vieții cotidiene a triburilor dacice. Festivalul se desfășoară într-un loc cu adevărat special: Krzemionki, complexul minier preistoric de silex aflat în Patrimoniul Mondial UNESCO.
DirectMM a relatat atunci despre prezența maramureșenilor în Polonia, unde dr. Marius Ardeleanu și Lia Ardeleanu au prezentat tocmai partea aceasta mai puțin spectaculoasă, dar poate mai interesantă, a istoriei: vase, hrană, ustensile și viața de zi cu zi. Într-un festival cu aproximativ 250 de invitați, legionari, gladiatori și grupuri venite din mai multe țări, și lumea dacică reconstituită de la Baia Mare și-a găsit locul.
Iar ieșirile peste hotare nu sunt o noutate. Încă din primii ani de existență, membrii Omnis Barbaria au ajuns la Natale di Roma, uriașa manifestare internațională de reconstituire istorică organizată în capitala Italiei. Numele Omnis Barbaria figurează și astăzi între grupurile internaționale prezentate de organizatorii evenimentului.
În 2026 îi mai găsim la Festivalul Dacic Singidava, la Cugir, la Noaptea Europeană a Muzeelor de la Arad, iar traseul lor din ultimii ani cuprinde festivaluri importante precum Apulum de la Alba Iulia.
Pentru băimăreni, Omnis Barbaria rămâne însă legată mai ales de Festivalul Dacilor Liberi. În Muzeul Satului din Baia Mare, asociația a ridicat ani la rând tabere în care oamenii puteau vedea olărit, țesut, pielărie, confecționarea zalelor, făurirea armelor, lupte demonstrative și bucătărie inspirată din urmă cu două milenii. În 2019, festivalul ajunsese deja la ediția a V-a.
Au existat și proiecte făcute special pentru copii. Încă din 2015, Omnis Barbaria participa, alături de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, la o tabără de arheologie experimentală în care copiii învățau cum se cercetează un sit, cum se modelează ceramica, cum se țese la războiul vertical și chiar cum se confecționează o cămașă de zale. Activitatea avea să fie documentată ulterior inclusiv în literatura dedicată arheologiei experimentale.
Asociația nu s-a oprit nici la partea de spectacol și educație. A sprijinit inclusiv cercetarea arheologică. În campania din 2018 de la Oarța de Sus – Măgura, unde specialiștii urmăreau mai bine înțelegerea așezărilor de acolo și a posibilelor fortificații, Omnis Barbaria s-a numărat printre cei care au susținut financiar cercetarea, alături de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.
De aceea, momentul de duminică de la Cluj poate fi privit ca mai mult decât încă o deplasare. O asociație din Baia Mare a fost chemată să pună istoria în mișcare chiar la deschiderea unui nou spațiu important al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Iar în spatele celor câteva zeci de minute se află, de fapt, peste un deceniu de muncă: cercetare, lut modelat, haine cusute, arme reconstruite, rețete încercate, tabere ridicate și strânse, sute de kilometri parcurși și multe ore în care unor copii sau unor adulți li s-a explicat cum putea arăta viața cu două mii de ani în urmă.
În concluzie, Asociația Omnis Barbaria din Baia Mare face un lucru simplu de spus și deloc simplu de făcut: ia istoria din vitrină și o aduce între oameni. Iar faptul că această poveste pleacă de atâția ani din orașul nostru este un lucru care merită evidențiat.
Felicitări Omnis Barbaria!
Vasile Petrovan
