Cu exact 35 de ani în urmă a început povestea lui Michael Schumacher în Formula 1 - 5 ore în urmă
Un proiect început în 2022 ajunge la final. Baia Mare are 46 de stații noi pentru mașinile electrice - 7 ore în urmă
Renumitul artist Ion Petreuș ar fi împlinit astăzi 81 de ani - 8 ore în urmă
Lucrările pentru extinderea rețelei de gaze naturale continuă în Băița - 9 ore în urmă
Două investiții noi la Sighetu Marmației: o creșă cu 70 de locuri și o bază sportivă modernă în zona Făget - 9 ore în urmă
Dublă avertizare în Maramureș: Cod galben de furtuni și risc de viituri pe Vișeu, Iza și Lăpuș - 12 ore în urmă
Podul peste râul Lăpuș, de la Rogoz, trebuie reconstruit. Până atunci se pregătește o variantă provizorie - 13 ore în urmă
În apropierea Vârfului Pop Ivan din Munții Maramureșului a fost sfințit „Refugiul Speranței” - 15 ore în urmă
Centrul multifuncțional al Memorialului Victimelor Comunismului se deschide sâmbătă la Sighetu Marmației - 16 ore în urmă
Jazzul iese în stradă la Baia Mare: două seri de concerte gratuite în Piața Libertății - 16 ore în urmă
Ne ard bisericile de lemn. Ce e de făcut?
În data de 3 iulie 2026, vechea și superba biserică de lemn din Posta (Țara Chioarului), datând din anul 1675, a fost mistuită în flăcări.
Înainte însă și în altă țară, la 6 iunie 1992, extraordinara biserică de lemn Fantoft (de tip stavkirke) din Norvegia, datând din anul 1150, a fost incendiată de către adepții curentului black metal.
Pierderea fiind prea mare, în locul său a fost apoi reconstruită o copie integrală a monumentului.
Nedorind să mai riște ceva și neavând nenumărate biserici de lemn, precum noi, norvegienii și-au securizat contra incendiilor toate cele 28 de biserici medievale rămase, folosind următoarea baterie de măsuri:
-pentru interioarele fragile, sisteme „water mist”, adică perdele de picături fine de apă, care reduc substanțial temperatura focarului și taie oxigenul, neafectând prea grav nici picturile. În interiorul bisericilor neîncălzite, însă, sistemul de țevi trebuie umplut cu aer (pentru a evita înghețarea iarna), o valvă deschizând automat apa în momentul în care în interior sunt peste 70 de grade Celsius.
-pentru exterioare, aspersoare de mare capacitate (la cea mai faimoasă biserică de lemn din lume, Borgund, aspersoarele montate încă în anul 1982, au o capacitate de 1,3 mc pe secundă), conectate la o sursă de apă pe măsură.
-montarea de paratrăsnete ultraperformante, senzori de temperatură, detectoare de fum, și camere video.
-crearea unei autonomii și automatizări complete, cu rezervoare mari de apă, surse independente de electricitate și pornirea automată a sistemelor, în caz că izbucnește focul.
După anul 1989, în județul Maramureș a ars biserica Posta, precedată de bisericile noi de lemn de la Șurdești, Borșa Complex, Rozavlea – Șesu Mănăstirii, Valea Stejarului și Bistra, unele fiind lovite de descărcări electrice, iar altele luând foc din neglijența oamenilor.
6 biserici în 36 de ani.
Trebuie știut că trăznetele au lovit în secolul XX și turnurile bisericilor de la Ieud-Deal și Desești, ambele în patrimoniul UNESCO, precum și pe biserica din satul Bogdan Vodă, însă, printr-o șansă extraordinară, toate trei au scăpat.
Propuneri
Știind că, în caz că e nevoie, pompierii nu prea au timp să ajungă în timp util, ultimele incendii de biserici dovedind că totul s-a terminat în doar 20 de minute și ținând cont de know how-ul celor aflați înaintea noastră:
– Pentru cele 8 biserici maramureșene aflate în patrimoniul UNESCO, ar trebui implementat întregul sistem norvegian.
– Pentru celelalte biserici vechi monument istoric (măcar pentru cele care au conservat picturile), ar trebui montate sistemul integral de detectori timpurii și perdeaua de apă.
– Pentru bisericile noi de lemn, ar trebui montați măcar senzorii de fum și de temperatură, plus un racord de hidrant în imediata apropiere.
Sper să mă înșel, însă orice ocolire sau amânare a acestor măsuri ar putea avea consecințe devastatoare.
Teofil IVANCIUC
Bibliografie selectivă
https://www.academia.edu/resource/work/61959947
https://link.springer.com/article/10.1007/s10694-025-01752-8














