În zilele noatre aurul este asociat cu marile exploatări miniere, cu piețele financiare și cu tehnologia modernă. De aceea, ideea că acest metal prețios mai poate fi găsit în nisipul unui râu din Transilvania pare aproape incredibilă. Cu toate acestea, realitatea arată că aurul nu a dispărut complet din aluviunile Someșului Mare, iar recent o societate comercială a solicitat și a obținut autorizația necesară pentru valorificarea unei cantități de câteva kilograme recuperate în urma exploatării de nisip și pietriș.
Informația stârnește surprindere nu atât prin cantitatea descoperită, cât prin faptul că o practică veche de secole continuă să existe și astăzi. Mulți ar fi tentați să creadă că spălarea aurului din aluviuni aparține exclusiv istoriei, însă particule de aur continuă să fie transportate de apele Someșului Mare și să se acumuleze în anumite zone ale albiei.
Specialiștii explică faptul că aurul aluvionar apare în mod natural. De-a lungul timpului, rocile care conțin aur sunt erodate de apă, iar particulele desprinse sunt purtate de curenți și depuse în locuri unde viteza apei scade. Astfel, aurul se poate acumula în coturile râurilor, în spatele bolovanilor mari, în fisurile rocilor sau în terasele vechi ale văilor. Fiind un metal foarte dens, el nu este transportat pe distanțe foarte mari și tinde să rămână în apropierea surselor sale.
În cazul Someșului Mare, originea acestor particule este legată de vechile exploatări miniere din Munții Rodnei. Regiunea a fost una dintre cele mai importante zone miniere medievale din nordul Transilvaniei, iar aurul extras aici a contribuit timp de secole la economia locală. Documentele istorice arată că, în perioada Regimentului de Graniță Năsăud din secolul al XVIII-lea, aurul era obținut nu doar din galerii miniere, ci și prin spălarea aluviunilor aduse de ape. Chiar dacă zona nu a avut niciodată renumele aurifer al Munților Apuseni, existența aurului aluvionar în bazinul Someșului Mare este menționată în numeroase studii și lucrări dedicate mineritului transilvănean. Astăzi, concentrațiile sunt mult mai reduse, iar cantitățile care pot fi recuperate sunt modeste. Cu toate acestea, descoperirea unor kilograme de aur în urma exploatărilor de agregate minerale demonstrează că râul mai păstrează încă urme ale bogățiilor geologice care au făcut celebră regiunea în trecut.
Procesul prin care aurul este recuperat rămâne unul laborios. Materialul extras din albie este spălat și concentrat, iar particulele de aur sunt separate de impurități prin procedee speciale. După purificare, metalul este topit și poate fi folosit în aceleași domenii ca orice alt aur, la realizarea bijuteriilor, a lingourilor și monedelor, în industria electronică, în medicină, stomatologie sau în diverse aplicații artistice și decorative.
Poate că adevărata valoare a acestei descoperiri nu stă în cele câteva kilograme recuperate, ci în legătura pe care o creează între prezent și trecut. Faptul că aurul continuă să fie găsit în nisipul unui râu amintește de vremurile în care oamenii căutau bogăția naturii cu răbdare, folosind apa și sita. Este o dovadă că istoria nu a dispărut complet și că, uneori, sub apele liniștite ale unui râu obișnuit se ascund încă povești care par desprinse din alte secole.
Sursa FOTO și informații: Timponline.ro
Vasile petrovan
Citește și:
Campanie de prevenire și recomandări pentru sezonul estival
