Share
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: „Și când nu mai poți, mai poți un pic – mai ia o pauză. Nu ești un algoritm”

Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: „Și când nu mai poți, mai poți un pic – mai ia o pauză. Nu ești un algoritm”

Trăim într-o epocă în care liniștea a devenit un lux, iar oboseala o monedă de schimb. Priviți în jur: orașele noastre au devenit proiecții gigantice ale unor algoritmi care nu dorm niciodată. Totul este calculat, optimizat, livrat la secundă. În această arhitectură rece a eficienței absolute, am început, aproape fără să ne dăm seama, să ne tratăm propriile vieți ca pe niște fluxuri de date care trebuie să ruleze fără eroare, 24/7.

Dar în spatele ecranelor strălucitoare și a listelor de productivitate, se ascunde o criză profundă a sufletului. Am uitat că, spre deosebire de mașinăriile pe care le-am creat, noi nu suntem proiectați pentru o funcționare liniară și infinită.

Mitul „rezistenței” și capcana productivității

Societatea modernă a gloriificat „rezistența” până la punctul în care epuizarea a devenit un simbol al statutului social. Ne mândrim cu nopțile nedormite, cu prânzurile luate în fața monitorului și cu capacitatea noastră de a „îndura” presiunea.

Dar această viziune este o iluzie tehnologică periculoasă. Un algoritm nu are nevoie de sens pentru a continua să proceseze. El nu simte greutatea unei zile în care nimic nu pare să meargă bine și nici nu are nevoie de o îmbrățișare sau de o oră de privit în gol pentru a-și recupera claritatea. Atunci când ne forțăm să funcționăm după aceleași reguli, ne anulăm tocmai esența care ne face unici. „Și când nu mai poți, mai poți un pic mai ia o pauză. Nu ești un algoritm”. Această frază, simplă în aparență, dar tăioasă în profunzime, este manifestul unei noi forme de libertate. A spune „nu mai pot” într-o lume care îți cere mereu „încă un pic” nu este un semn de slăbiciune. Este, în fapt, cel mai radical act de rebeliune împotriva unei automatizări care încearcă să ne înghită umanitatea.

Psihologia pauzei

De ce ne este teamă să ne oprim? De ce simțim o vinovăție atât de mare atunci când nu facem nimic? Răspunsul se află în modul în care am fost condiționați să ne măsurăm valoarea prin utilitate. Am fost învățați că suntem valoroși doar atâta timp cât producem, cât livrăm, cât suntem „pe fază”.

Din punct de vedere psihologic, această presiune constantă duce la o disociere de propriul corp. Încetăm să mai auzim semnalele de alarmă — durerea de cap, iritabilitatea, golul din stomac — și continuăm să „rulăm” scriptul succesului până când sistemul se prăbușește. Burnout-ul nu este o defecțiune tehnică, ci strigătul de disperare al unui suflet care a fost tratat prea mult timp ca un procesator de date.

Recuperarea umanității: o perspectivă cinematografică

Dacă viața noastră ar fi un film, cele mai frumoase scene nu ar fi cele în care bifăm sarcini la birou. Ar fi acele momente de respiro, acele cadre lungi și tăcute în care lumina soarelui cade pe o cană de ceai, în care auzim ploaia sau în care, pur și simplu, respirăm fără să avem un scop anume. Cinematografia vieții stă în imperfecțiune, în pauze și în vulnerabilitate. Un algoritm poate genera o imagine perfectă, dar nu poate simți fiorul unei descoperiri sau liniștea unei după-amiezi de duminică. Adevărata reușită nu se măsoară în cât de mult poți îndura înainte să te prăbușești, ci în cât de mult poți trăi păstrându-ți integritatea și bucuria.

Concluzie: închide ochii și regăsește-te

Lumea nu se va opri dacă tu alegi să o faci pentru o clipă. Algoritmii vor continua să ruleze, orașele vor continua să pulseze, dar tu… tu s-ar putea să te regăsești în sfârșit sub toate straturile de „trebuie”. Data viitoare când simți că ai ajuns la capăt, amintește-ți: nu ai fost proiectat să fii o mașină. Ai fost creat să simți, să creezi, să iubești și, mai presus de toate, să ai limite. Onorează-ți oboseala. Ea este dovada că ești viu. Ești om. Și asta este, în sine, cea mai mare reușită a ta.

Psiholog Psihoterapeut CECILIA ARDUSĂTAN

Colaboratoarea noastră este activă permanent pe rețelele de socializare: Facebook (este pe contul personal: Cabinet individual de psihologie clinică şi psihoterapie Ardusătan Cecilia), Instagram (ardus.cecilia), TikTok (Ardus Cecilia), Youtube (Mind Fitness with Cecilia). Dați like, share, subscribe!

*Notă – rubrica este una săptămânală, așadar vă rugăm să ne semnalați care ar fi temele pe care le-ați dori abordate!

Citește și

Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: „Vina de mamă” – de la introiecție la auto-compasiune. Povara invizibilă a maternității


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.







Lasă un comentariu