„Dragobete în cântec și tradiții” – spectacol dedicat iubirii și obiceiurilor străvechi, la Teatrul de Păpuși din Baia Mare - 23 minute în urmă
Bilanț pozitiv pentru Maramureș după participarea la ediția de primăvară a Târgulului de Turism al României 2026 - 51 minute în urmă
„Dar de suflet pentru mama”: În Târgu Lăpuș se organizează un concurs de creație cu prilejul zilei de 8 Martie - 1 oră în urmă
Înfrângere pentru CS Minaur, dar calificarea în sferturi se joacă - 1 oră în urmă
Slujire arhierească la Catedrala Istorică Baia Mare - 1 oră în urmă
Au căzut pietre de pe versant aseară pe DN 18 - 3 ore în urmă
Comunitatea „Muntele Sionului” din Baia Mare a împlinit 30 de ani de existență - 3 ore în urmă
Suedia importă gunoi, România îl aruncă: lecții pentru orașele noastre - 4 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, 16 februarie 2026 - 4 ore în urmă
16 februarie 1950, s-a născut artistul plastic maramureșean Mircea Bochiș - 4 ore în urmă
Suedia importă gunoi, România îl aruncă: lecții pentru orașele noastre
Privind la Suedia, ne dăm seama cât de mult putem transforma o problemă în resursă. Suedezii au ajuns într-o situație aproape incredibilă: nu mai au gunoi de ars. Uzinele lor de reciclare și de transformare a deșeurilor în energie funcționează atât de eficient, încât trebuie să importe resturi menajere din alte țări pentru a-și putea încălzi locuințele în timpul iernilor aspre.

Totul funcționează pentru că, de decenii, societatea lor a adoptat reguli stricte, educație în școli și o mentalitate disciplinată în ceea ce privește separarea și reciclarea deșeurilor.
La noi, însă, situația stă cu totul altfel. Străzile, gările, parcurile și râurile sunt sufocate de gunoaie. Colectarea selectivă a deșeurilor rămâne aproape simbolică în multe orașe, iar centrele de reciclare funcționează fragmentat, insuficient pentru cantitatea uriașă de deșeuri produse zilnic. Gunoiul devine o problemă care ne urmărește peste tot și pentru care nu avem soluții coerente.
În Suedia, mai puțin de 1% din deșeuri ajung la groapa de gunoi. La noi, procentul e cu totul diferit. Gropile se umplu rapid, iar multe orașe se bazează pe depozitarea simplă, care poluează solul și apele. Nu avem infrastructură adecvată, nu avem politici susținute și nu avem, mai ales, o cultură a responsabilității civice în jurul gunoaielor.
De ce nu reușim? Pentru că rezolvarea problemei nu ține doar de tehnologie. Este nevoie de educație, de reguli clare, de infrastructură modernă și de implicare reală a oamenilor. Importul sau arderea gunoaielor nu este o opțiune pentru noi, pentru că nu avem uzine capabile să transforme deșeurile în resurse. În schimb, continuăm să fim sufocați de propriile resturi, iar mediul înconjurător plătește prețul.
Exemplul Suediei arată că o soluție există. Gunoaiele nu trebuie să fie o povară, ci pot deveni resurse valoroase. Dar pentru asta trebuie să începem de la mentalitate și organizare, nu doar de la tehnologii. La noi, e nevoie de un plan pe termen lung, de educație continuă și de responsabilitate la nivel individual și colectiv. Fără aceste schimbări, gunoiul va continua să ne înconjoare, sufocând orașele și comunitățile.
Vasile Petrovan















