Unde liturghisesc ierarhii în această duminică - 1 minut în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (XVIII) - 7 minute în urmă
Târgul de Sânziene revine la Târgu Lăpuș: meșteri populari și tradiții autentice, pe 25 iunie - 23 minute în urmă
Bazinul descoperit de la Complexul Sportiv Național „Lascăr Pană” își redeschide porțile pentru sezonul de vară - 33 minute în urmă
PS Părinte Iustin a vizitat Mănăstirea Rohia și șantierul noului Altar de vară - 42 minute în urmă
20 iunie 1997, a fost inaugurat Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighetul Marmației - 2 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, sâmbătă 20 iunie 2026 - 2 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Când emoțiile de examen ajută și când încurcă - 12 ore în urmă
Maramureșeanul Samuel Roman luptă în Spania pentru un loc în Top 100 mondial - 13 ore în urmă
Colonelul Balaș Sergiu de la ISU Maramureș a trecut în rezervă după o carieră dedicată siguranței comunității - 15 ore în urmă
Febra sărbătorilor de Paşti
Privitul cu iritare spre ceas. Aşteptarea şi neaşteptarea până se face ora de plecare de la serviciu. Completarea listei de cumpărături. Alergătura bezmetică şi aşteptarea la semafoarele care-şi perindă culorile mult mai lent decât ţi-ai dori. Gândul la ce-ţi mai pui pe tine la Înviere, să nu-ţi fie frig, dar să păstrezi totuşi eleganţa cuvenită sărbătorii. Şi, mai ales, să se observe că ai haine noi, asortate, mirosind bine a magazin şi a cel mai bun parfum pe care-l ai. Sentimentul de competiţie cu toţi oamenii care aleargă prin magazine, prin oraş şi prin piaţă, pentru a cumpăra totul; lucruri care trebuie şi care nu. Lucruri pe care le puteai cumpăra tot anul, dar parcă acum achiziţia are farmec. Ţi se pare că ai făcut de-a dreptul o afacere, pentru că eşti cuprins de febra sărbătorilor, a cumpărăturilor, a ieşirii în evidenţă cu… orice. Poate, de dragul de a te simţi bine într-un moment special din an, de a-ţi oferi un cadou.
Curăţenia. Scuturatul. Aprinsul crengilor. Ştersul geamurilor. Covor nou. Faţă de masă apretată. Gătitul. Pregătitul. Aroma de brânză cu vanilie. Cuptorul. Mielul. Drobul. Ouăle. Dacă se poate cu frunze puse-n ciorap, că tot e moda să ne întoarcem la eco şi bio. Să nu uităm de salata boeuf, ornată cu ouăle care-au crăpat puţin fierbând pentru vopsit.
Coşarca pentru biserică, în care ai pus de toate: de la pască şi drob, la ouă vopsite şi ouă crude pentru dat la preot. Ajunul de dinainte de mersul la biserică, apoi cana cu anafură şi aşteptarea mesei de după venirea de la sfinţirea bucatelor. Care e cea mai gustoasă dintre toate mesele de peste an. E singura dată când slănina sfinţită se potriveşte cu pasca şi cu brânza dulce cu stafide. Somnul de după masa de dimineaţă şi, apoi, pregătirea pentru vecernia de după-amiază.
Aşa că, să nu ne mai întrebăm, într-un puseu de ipocrizie, „Ce mai înseamnă Paştele?” Aceasta înseamnă! Întotdeauna, Paştele – ca, de altfel, orice mare sărbătoare – înseamnă dorinţa de a fi cu toate în ordine, de avea masa plină, familia aproape, de a fi curat trupeşte şi sufleteşte. Chiar dacă, în timp, s-au adăugat nuanţe noi la conotaţiile sărbătorii, simbolistica atât de bogată încă se păstrează, dimpreună cu bucuria de a răspunde „Adevărat, a-nviat!” atunci când preotul spune la miezul nopţii „Hristos a-nviat!”
Dana G. BUZURA












