În ultimele luni, în urma unor discuții publice şi postări extrem de critice, a crescut îngrijorarea în rândul publicului privind planurile de a moderniza reţelele de gaz prin adăugarea de hidrogen. Întrebările sunt fireşti: se poate ca o reţea veche să suporte hidrogen? Este sigură utilizarea la aragaz sau centrală? Nu riscă oamenii să fie transformați, involuntar, în cobai?
În România, responsabilă cu astfel de teste este compania Delgaz Grid, care încă din noiembrie 2022 a demarat proiectul-pilot 20HyGrid, scopul fiind verificarea compatibilității rețelelor existente și a aparatelor casnice cu un amestec de gaze naturale (aprox. 80%) și hidrogen (20%).
De exemplu, în localitatea Dârlos (județul Sibiu), un segment de rețea de polietilenă a fost alimentat cu mixul GN/H2 și au fost monitorizate funcționarea instalațiilor și aparatelor la circa 50 de imobile. Conform Delgaz Grid, aparatele casnice (aragaze, centrale, boilere etc.) și rețeaua au funcționat normal cu 20% hidrogen, fără modificări speciale. De asemenea, s-au înregistrat reduceri ale poluanților de ardere (monoxid de carbon, oxizi de azot), un argument tehnic și de mediu în favoarea amestecului.
Pe baza acestor rezultate, Delgaz Grid preconizează extinderea testelor. Un proiect ulterior, denumit BlendUp30, vizează amestecuri cu concentrații mai mari de hidrogen, de circa 23-30%, respectiv 35% pentru verificări suplimentare pe segmente variate de rețea și tipuri diferite de instalații, între 2026 și 2028.
Proiecte similare există și în alte țări europene, unde amestecurile de gaze naturale cu hidrogen au fost testate cu succes:
- În Regatul Unit, un proiect-pilot denumit HyDeploy a demonstrat că rețelele existente pot livra către gospodării un amestec cu până la circa 20% hidrogen fără probleme majore.
- În Olanda, s-a realizat un test similar, cu până la 20% hidrogen injectat în rețeaua de gaze pentru consumatori casnici, fără incidente de siguranță raportate.
- În Germania, o zonă pilot a primit un mix cu până la 10% hidrogen, funcționând fără probleme în rețeaua existentă.
- În Franța, proiectul GRHYD prevede injectarea a până la 20% hidrogen în gaze naturale pentru clădiri rezidențiale și chiar pentru unități mari, cum ar fi spitalele.
Prin urmare, ideea de hidrogen amestecat cu gaz natural nu este o invenție locală, ci face parte dintr-o strategie mai largă, europeană, de tranziţie energetică și decarbonizare.
Chiar dacă rezultatele inițiale sunt promițătoare, există motive legitime de prudență:
- Comportamentul hidrogenului este diferit față de gazul natural: densitatea, difuzia, reactivitatea. Toate acestea obligă la verificări riguroase, pentru a exclude riscurile legate de etanșeitate, scurgeri, combustie necontrolată sau alte vulnerabilități. În plus, un studiu recent arată că în amestecurile gaz-hidrogen există riscul de retragere a flăcării spre arzător, în funcție de parametrii arderii și de geometria aparatului.
- Nu orice rețea sau instalație este la fel: conducte vechi, reparații de mântuială, materiale degradate care pot reprezenta surse de risc. Ceea ce funcționează într-o rețea modernă poate avea probleme într-una veche. De aceea testele trebuie să acopere rețele variate: polietilenă, oțel, segment de instalații, aparate vechi și noi.
Concluzie:
Da! utilizarea hidrogenului în amestec cu gaz natural poate reprezenta un pas important spre decarbonizare și reducerea poluării. Experimentele din România și Europa indică faptul că, la concentrații moderate, poate funcţiona fără compromisuri majore, menținând siguranța și confortul. Însă nu e o soluție magică pentru orice infrastructură și nici nu se impune peste noapte. E nevoie de teste riguroase, standarde clare, informare publică și o reglementare solidă.
Vasile Petrovan
