Fostul mare antrenor al Stelei și al naționalei României, Emeric Ienei, s-a stins din viață. Avea 88 de ani. De Nea Imi – după cum îi spuneau, cu un respect de catifea, mulți dintre cei care îl prețuiau – se leagă cea mai mare performanță a fotbalului românesc: Cupa Campionilor Europeni. Trofeu cucerit de Steaua, în 7 mai 1986, la Sevilla, la loviturile de departajare din finala cu Barcelona.
Cu Ienei ca selecționer, naționala a ajuns la Cupa Mondială din 1990, din Italia, după 20 de ani de absență de la competiția de căpătâi a fotbalului. Ultima participare a României la Mondial fusese în 1970, în Mexic, în vremea lui Lucescu, Dinu și Dumitrache.
Nea Imi a mai condus naționala și la EURO 2000, când România a obținut prima victorie într-un turneu final al Campionatului European. O victorie de poveste, cu Anglia, 3-2, care ne-a dus în sferturi.
Emeric Ienei a fost un personaj aparte în fotbalul nostru. Aparte pentru că era de un echilibru de invidiat. Nea Imi nu împrăștia cuvinte nechibzuite, nu vorbea nepotrivit la adresa unora sau altora. Un om de o desăvârșită eleganță în dialog, care prefera să zâmbească decât să se certe. În plus avea și un umor fin, care nu se sfia să iasă la iveală în unele declarații. Rămâne de pus în ramă spusa lui: „Nu-mi fac iluzii, ca să n-am deziluzii!”.
Nea Imi a fost un simbol al eleganței într-un fotbal care, uneori, umblă-n trening și încălțat cu pantofi de lac.
Tiberiu Sabo
Sursa foto: FRF
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
