Un pilot român a murit după ciocnirea a două elicoptere care luptau cu incendiile din Grecia - 1 oră în urmă
Canotajul românesc, demonstrație de forță la Europene - 3 ore în urmă
Dan Cicioc, tânărul pictor băimărean care transformă emoția în artă - 3 ore în urmă
Clipa de Natură - 4 ore în urmă
Clubul de lectură pentru copii continuă la Filiala Traian din Baia Mare - 4 ore în urmă
Tradiții din țară și din străinătate, reunite la Festivalul Internațional de Folclor „MARA” - 5 ore în urmă
Zi de reculegere la Mănăstirea „Sfânta Maria” din Baia Mare - 6 ore în urmă
Preasfințitul Părinte Iustin a slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare în această duminică - 6 ore în urmă
Ge-Baek Summer Camp 2026: Experiență de neuitat pentru sportivii băimăreni la Asuaju de Sus - 7 ore în urmă
Albumul „101 minuni de la capătul lumii – Băiuț”, semnat de Walter Übelhart, studiat de doctoranzi din Franța și Spania - 7 ore în urmă
Fermierii, sufocați de noua „taxă pe stâlp”
Noua variantă a „taxei pe stâlp”, reintrodusă prin OUG 156/2024 și ajustată recent prin OUG 121/2025, generează un val de nemulțumiri în rândul fermierilor, care se văd obligați să plătească impozite considerabile pentru construcții esențiale activității agricole: bazine de irigații, garduri, platforme betonate, rampe, silozuri sau adăposturi tehnice.
Taxa se aplică tuturor construcțiilor care nu sunt considerate clădiri în sensul Codului Fiscal și vizează în special infrastructura agricolă, vitală pentru adaptarea fermelor la noile condiții climatice. Valoarea impozitului este de 0,5% din valoarea contabilă a construcției. Asta înseamnă că pentru o investiție de 100.000 de euro , un fermier va trebui să plătească anual un impozit de aproximativ 2.500 de euro, o povară suplimentară, mai ales pentru exploatațiile mici și mijlocii. În cazul construcțiilor mai mari, sumele devin exorbitante.
Mai mult, taxa trebuie achitată în două tranșe – până la 30 iunie și 31 octombrie 2025 – cu o bonificație de 10% pentru plata integrală până la 25 mai. Deși măsura este prezentată drept o formă de echilibrare fiscală, în practică ea afectează disproporționat agricultura, unde aceste construcții nu au scop comercial direct, ci sunt parte din infrastructura de producție și reziliență.
Fermierii și organizațiile din sector avertizează că această taxă riscă să descurajeze tocmai investițiile de care agricultura are cea mai mare nevoie: facilități de irigații, modernizarea exploatațiilor, adaptarea la schimbările climatice. „Suntem taxați ca și cum am avea hale industriale, deși scopul acestor construcții este strict agricol”, spun reprezentanții din domeniu.
Într-un moment în care România are nevoie de securitate alimentară, eficiență și competitivitate în agricultură, această măsură pare să meargă în direcția opusă. Solicitarea fermierilor este clară: revizuirea formulei de calcul și adaptarea impozitării la realitățile din teren.
Vasile Petrovan














