„O jucărie pentru o bucurie”, un demers al CS Minaur - 10 secunde în urmă
Remiză acasă pentru CSM Sighet cu prima clasată - 1 minut în urmă
Ultima noapte a lui Nichita Stănescu - 54 minute în urmă
Victorie fără dureri de cap pentru CS Minaur cu „lanterna roșie” - 2 ore în urmă
Festivalul „Cum e datina străbună”, la Sighetu Marmației - 2 ore în urmă
Concurs de Kendama pentru tineri, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare - 3 ore în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: Preocupările vieții ca motive care ne îndepărtează de chemarea lui Dumnezeu - 4 ore în urmă
Tinerii de la Liceul Tehnologic „Grigore C. Moisil” Târgu Lăpuș au avut parte de o experiență interactivă la Primăria Municipiului Baia Mare - 4 ore în urmă
Teodora Luca: povestea din spatele unei cariere artistice de succes - 6 ore în urmă
Scriitorul Gelu Vlașin, în mijlocul elevilor de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Baia Mare - 6 ore în urmă
Fermierii, sufocați de noua „taxă pe stâlp”
Noua variantă a „taxei pe stâlp”, reintrodusă prin OUG 156/2024 și ajustată recent prin OUG 121/2025, generează un val de nemulțumiri în rândul fermierilor, care se văd obligați să plătească impozite considerabile pentru construcții esențiale activității agricole: bazine de irigații, garduri, platforme betonate, rampe, silozuri sau adăposturi tehnice.
Taxa se aplică tuturor construcțiilor care nu sunt considerate clădiri în sensul Codului Fiscal și vizează în special infrastructura agricolă, vitală pentru adaptarea fermelor la noile condiții climatice. Valoarea impozitului este de 0,5% din valoarea contabilă a construcției. Asta înseamnă că pentru o investiție de 100.000 de euro , un fermier va trebui să plătească anual un impozit de aproximativ 2.500 de euro, o povară suplimentară, mai ales pentru exploatațiile mici și mijlocii. În cazul construcțiilor mai mari, sumele devin exorbitante.
Mai mult, taxa trebuie achitată în două tranșe – până la 30 iunie și 31 octombrie 2025 – cu o bonificație de 10% pentru plata integrală până la 25 mai. Deși măsura este prezentată drept o formă de echilibrare fiscală, în practică ea afectează disproporționat agricultura, unde aceste construcții nu au scop comercial direct, ci sunt parte din infrastructura de producție și reziliență.
Fermierii și organizațiile din sector avertizează că această taxă riscă să descurajeze tocmai investițiile de care agricultura are cea mai mare nevoie: facilități de irigații, modernizarea exploatațiilor, adaptarea la schimbările climatice. „Suntem taxați ca și cum am avea hale industriale, deși scopul acestor construcții este strict agricol”, spun reprezentanții din domeniu.
Într-un moment în care România are nevoie de securitate alimentară, eficiență și competitivitate în agricultură, această măsură pare să meargă în direcția opusă. Solicitarea fermierilor este clară: revizuirea formulei de calcul și adaptarea impozitării la realitățile din teren.
Vasile Petrovan
















