Despre adversara României din barajul pentru CM 2026 – o radiografie în cifre - 39 minute în urmă
„O jucărie pentru o bucurie”, un demers al CS Minaur - 2 ore în urmă
Remiză acasă pentru CSM Sighet cu prima clasată - 2 ore în urmă
Ultima noapte a lui Nichita Stănescu - 3 ore în urmă
Victorie fără dureri de cap pentru CS Minaur cu „lanterna roșie” - 4 ore în urmă
Festivalul „Cum e datina străbună”, la Sighetu Marmației - 4 ore în urmă
Concurs de Kendama pentru tineri, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare - 5 ore în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: Preocupările vieții ca motive care ne îndepărtează de chemarea lui Dumnezeu - 5 ore în urmă
Tinerii de la Liceul Tehnologic „Grigore C. Moisil” Târgu Lăpuș au avut parte de o experiență interactivă la Primăria Municipiului Baia Mare - 5 ore în urmă
Teodora Luca: povestea din spatele unei cariere artistice de succes - 7 ore în urmă
Nu trebuie să se întâmple niciodată într-o școală
O tragedie greu de descris a transformat o instituție de învățământ într-un câmp al groazei, unde au murit zece oameni, printre elevi , profesori și însuși atacatorul. Părinți plâng în fața clădirii, comunitatea e paralizată, iar întrebările, la fel ca durerea, nu contenesc. Atacul armat s-a produs în jurul orei 10 dimineața, la liceul BORG din Graz.

Două săli de clasă s-au transformat în scene de coșmar, după ce un adolescent — elev al școlii — a deschis focul asupra colegilor săi, cel puțin 20 de focuri. Unii au murit pe loc. Alții, grav răniți, au fost transportați de urgență la spital.
„Este o tragedie inimaginabilă”, a declarat, cu vocea tremurândă, primarul Elke Kahr. Și avea dreptate. Nimic nu poate pregăti un oraș pentru a-și vedea propriii copii morți într-o sală de clasă. Nimic nu poate explica cum un adolescent, crescut în același cartier, educat în aceeași școală, poate deveni autorul unui astfel de măcel.

Cadavrul atacatorului a fost găsit într-una din toaletele instituției. Se pare că s-a sinucis în momentul în care forțele de ordine — trupele speciale Cobra — au pătruns în clădire. Avea 17 ani. Lăsase urme vagi de frustrare în mediul online, indicând că se simțea marginalizat, „o victimă a hărțuirii”, potrivit surselor anchetei. Dar ce justificare ar putea exista pentru un asemenea carnaj?
Cuvintele ministrului de interne Gerhard Karner, venit la fața locului împreună cu cancelarul Stocker, au fost seci, tehnice. Dar pe străzile din Graz, lacrimile curg tăcute. Oameni aprind lumânări, își îmbrățișează copiii mai strâns ca niciodată și se întreabă dacă vreodată vor mai putea privi o sală de clasă fără să simtă frică. „Al meu a scăpat, dar al altcuiva nu”, spune o mamă cu ochii înlăcrimați.
Ironia crudă a destinului face ca această tragedie să fi avut loc aproape în aceeași zi cu un alt atac comis în Graz, în 2015, când trei persoane au murit. Orașul n-a uitat niciodată acel moment. Acum, rana se redeschide. Și mai adâncă.
Vasile Petrovan
















