CS Minaur, calificare în sferturile Cupei României - 5 ore în urmă
Ce joburi te așteaptă în Maramureș: o analiză pe baza statisticilor Jooble - 7 ore în urmă
Socoteli pentru CS Minaur spre a mai urca în clasament, după trei eșecuri la rând - 7 ore în urmă
Lecție despre Nașterea Domnului pentru micuții „Fluturași” de la Grădinița Săcălășeni - 7 ore în urmă
Raluca Maria Chira, o voce tânără care cucerește scena prin talent și pasiune - 7 ore în urmă
Prim-ministrul bulgar, Rosen Jeliazkov, a demisionat după revolta publică împotriva taxelor și corupției - 9 ore în urmă
Povestea lui Lucian Mihalache și a sanctuarului Megafauna - 9 ore în urmă
O altfel de ședință cu părinții, la Suciu de Sus - 9 ore în urmă
Pavel Bartoș a încântat cu prezența publicul băimărean, în cadrul premierei filmului „Crăciun cu Ramon” - 10 ore în urmă
Sute de noi dosare aprobate de AFM în cadrul Programului Rabla pentru persoane fizice - 10 ore în urmă
Funcționarul public, vinovat de serviciu?
În ultimii ani,și în special în ultimele săptămâni, funcționarii publici din România au fost adesea criticați pentru sporurile salariale considerate excesive sau nejustificate. Totuși, această percepție generalizată nu reflectă realitatea întregului sistem bugetar. Este important să facem distincție între elitele bine remunerate și marea majoritate a angajaților publici care se confruntă cu salarii de bază modeste și depind de aceste sporuri pentru a-și asigura un trai decent.
Conform unei analize a Consiliului Fiscal, salariul mediu brut în sistemul public a fost cu aproape 30% mai mare decât în mediul privat. Această diferență este adesea atribuită sporurilor acordate pentru diverse condiții de muncă, cum ar fi cele vătămătoare sau pentru suprasolicitare neuropsihică. De exemplu, angajații din Ministerul Apărării primesc sporuri pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, iar cei din Ministerul Finanțelor beneficiază de sporuri pentru gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene .
Cu toate acestea, există cazuri în care sporurile par a fi acordate în mod nejustificat. De exemplu, la Camera Deputaților, un bucătar sau un liftier pot primi sporuri pentru condiții vătămătoare, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la criteriile de acordare a acestor beneficii . În birourile din Cotroceni, mulți funcționari primesc sporuri de praf, ceea ce, desigur, este o anomalie.
În ciuda acestor exemple, marea majoritate a funcționarilor publici nu se bucură de salarii exorbitante. De exemplu, în multe Primării, un referent câștigă între 3.861 și 5.998 lei brut, sume care nu reflectă un trai luxos . Pentru acești angajați, sporurile reprezintă o componentă esențială a veniturilor lor, compensând salariile de bază relativ mici.
Ministrul Muncii a recunoscut existența acestor discrepanțe și a subliniat necesitatea unei reforme a sistemului de salarizare, astfel încât sporurile să nu mai reprezinte o pondere atât de mare din venitul total al angajaților publici .
Pentru a asigura o echitate reală în sistemul bugetar, este esențial să se facă o distincție clară între sporurile justificate și cele acordate abuziv. Reforma propusă de autorități ar trebui să vizeze eliminarea sporurilor nejustificate, dar și creșterea salariilor de bază pentru acei angajați care, în prezent, depind de aceste sporuri pentru a-și asigura un trai decent.
Este important ca opinia publică să nu generalizeze cazurile izolate de abuz și să recunoască eforturile și dedicarea majorității funcționarilor publici care își desfășoară activitatea în condiții dificile și cu resurse limitate.
În concluzie, în loc să stigmatizăm întregul corp al funcționarilor publici, ar trebui să ne concentrăm pe identificarea și corectarea disfuncționalităților sistemului, promovând în același timp respectul și recunoașterea pentru munca celor care contribuie zilnic la buna funcționare a instituțiilor statului.
Vasile Petrovan
















