„Noroc bun!” a răsunat din nou la Baia Sprie. Parada asociațiilor miniere din România și Slovacia - 27 de minute în urmă
15 august, între credință și tradiție. De ce aceeași sărbătoare poartă mai multe nume - 4 ore în urmă
Așa arată Sfânta Maria Mare la Moisei: o mănăstire veche de secole și o tradiție care continuă să adune generații întregi în jurul ei - 5 ore în urmă
Mese de ping-pong, montate în zonele de joacă de pe malul Săsarului în Baia Mare. Vor urma și altele - 7 ore în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (XXVI) - 8 ore în urmă
Maramureșul, prezent la Catedrala „Sfânta Maria” din Cleveland, SUA. „Comorile Izei”, alături de românii din diaspora - 8 ore în urmă
Oaspeți din Bruxelles și Slovacia, la „Dorul pâinii de Acasă”. Tradițiile Maramureșului, descoperite la Muzeul Satului din Baia Mare - 8 ore în urmă
O nouă carte despre istoria mineritului din Baia Sprie. Gheorghe Muntean continuă povestea unei lumi care a definit orașul - 9 ore în urmă
Găvrilă Hotico Herenta, meșterul din Ieud care a salvat bisericile de lemn ale Maramureșului - 10 ore în urmă
15 august 1945, s-a născut rapsodul Dumitru Dobrican - 12 ore în urmă
Papa Francisc aduce o propunere îndrăzneață
Papa Francisc aduce din nou în discuție o propunere îndrăzneață și plină de simbolism: stabilirea unei date unice pentru sărbătoarea Paștelui, un gest care ar putea reprezenta un pas decisiv spre unitatea creștinilor. Biserica Catolică, anunță Suveranul Pontif, este pregătită să îmbrățișeze această schimbare, punând deoparte diferențele dintre calendarele gregorian și iulian, care duc adesea la celebrări în zile diferite.
În anul 2025, Paștele ortodox și cel catolic vor coincide pe 20 aprilie, o raritate care s-a mai întâmplat în 2017 și care se va repeta în 2028. Această coincidență ridică întrebarea: de ce nu ar putea deveni această armonie o regulă, nu o excepție? În definitiv, Sărbătoarea Crăciunului are loc la o dată fixă, fără să fie umbrită de dezacorduri calendaristice.
Învierea Domnului, nucleul credinței creștine, este calculată după un algoritm complex stabilit la primul conciliu de la Niceea (325 d.Hr.), ținând cont atât de mișcarea soarelui (echinocțiul de primăvară), cât și de cea a lunii (prima lună plină după echinocțiu). Totuși, în timp ce Biserica Romei și cultele protestante folosesc calendarul gregorian, bisericile ortodoxe se raportează la echinocțiul de primăvară conform calendarului iulian. Această diferență, deși tehnică, continuă să fie o punte neexplorată între cele două mari tradiții.
„Îmi reînnoiesc apelul ca această coincidență să fie un prilej de reflecție pentru toți creștinii. Să facem împreună un pas decisiv spre unitate, în jurul unei date comune pentru Paște”, a declarat Papa Francisc, reiterând deschiderea Bisericii Catolice către această idee.
Astfel, rămâne o întrebare care plutește, discret, în aer: oare nu ar fi timpul ca înțelepciunea veacurilor să ofere spațiu unei noi tradiții, unite în diversitate? O dată comună pentru Paște ar putea fi mai mult decât un calcul calendaristic – ar putea deveni simbolul unei lumi mai unite în credință. Este această viziune doar un vis îndrăzneț sau un pas firesc spre reconcilierea spirituală?














